În cursul anului 2020, autoritățile de sănătate publică au publicat ocazional informații false sau înșelătoare sau au amânat inovații utile, bazate pe teoriile despre modul în care publicul reacționează la risc și incertitudine. Îmi amintesc cum anumiți experți au subliniat că autoritățile de sănătate publică nu sunt în general experți în psihologia socială și prin urmare, nu ar trebui să încerce să micro-gestioneze starea de spirit a publicului.
O problemă similară poate apărea cu politica monetară. O nouă lucrare a lui Michael Bauer și Eric Swanson citează un exemplu recent:
„În procesul-verbal al reuniunii FOMC din 15 martie 2020, participanții erau îngrijorați de faptul că o surpriză puternică de relaxare monetară „ar putea trimite un semnal excesiv de negativ cu privire la perspectivele economice”.
Prescurtarea FOMC vine de la Comitetul Federal pentru Operațiuni de Piață Deschisă (Federal Open Market Committee). FOMC este un comitet al Federal Reserve, format din membrii Consiliului de Administrație al Fed-ului și președinții a patru dintre cele 12 bănci regionale ale Fed-ului.
FOMC se întâlnește aproximativ la fiecare șase săptămâni pentru a analiza datele economice și pentru a decide asupra politicii monetare a SUA. Comitetul examinează diverse aspecte ale economiei, cum ar fi inflația, ocuparea forței de muncă, producția economică, împrumuturile și îndatorarea, precum și evoluțiile economice internaționale.
Pe baza acestor analize, FOMC decide dacă să crească, să mențină sau să reducă rata dobânzii de referință, cunoscută sub numele de Federal Funds Rate, care afectează costul creditului și oferta de bani din economie. Deciziile FOMC sunt importante pentru piețele financiare, deoarece pot afecta prețurile acțiunilor, ale obligațiunilor și ale altor active financiare.
Ok, ok, dar să încep cu începutul, nu? Dacă vă întrebați ce reprezintă Fed și cu ce anume se ocupă, citiți în continuare.👉🏻
Federal Reserve, sau Banca Centrală a SUA, are mai multe responsabilități și sarcini principale, printre care se numără:
📌Politica monetară: Fed-ul controlează oferta de bani din economie și reglează ratele dobânzilor pentru a menține stabilitatea prețurilor și pentru a încuraja ocuparea forței de muncă.
📌Supravegherea instituțiilor financiare: Fed-ul supraveghează și reglementează băncile și alte instituții financiare pentru a proteja sistemul bancar și a preveni crizele financiare.
📌Emiterea banilor: Fed-ul este responsabil pentru emiterea banilor, inclusiv pentru producerea și distribuirea bancnotelor și monedelor.
📌Stabilitatea financiară: Fed-ul monitorizează și analizează riscurile sistemice și își asumă un rol de lider în gestionarea crizelor financiare.
📌Cooperarea internațională: Fed-ul colaborează cu alte bănci centrale și organizații internaționale pentru a îmbunătăți stabilitatea financiară globală.
În esență, Fed-ul își propune să mențină stabilitatea economică a SUA prin reglementarea sistemului bancar, reglarea ofertei de bani și menținerea ratei de ocupare a forței de muncă la un nivel ridicat și stabil. Le iese oare?
Mi-am petrecut foarte mulți ani din viață studiind reacțiile pieței la știrile de politică monetară (aceasta se referă la acțiunile întreprinse de către Banca Centrală a unei țări pentru a controla oferta de bani și a regla costul creditului în economie) și am impresia că piețele sunt mult mai îngrijorate de ceea ce Fed nu știe decât de ceea ce știe. Atât Fed, cât și piețele au informații destul de similare cu privire la agregatele macroeconomice și la mișcările prețurilor de pe piața activelor. Cele mai mari probleme apar atunci când Fed are o viziune greșită și ia o decizie pe care participanții de pe piață o consideră probabil menită să conducă la un rezultat negativ pentru economie. Multe dintre aceste decizii proaste au avut loc la începutul anilor 1930 și din nou la sfârșitul anului 2008. Scopul principal al politicii monetare este de a menține stabilitatea prețurilor și de a încuraja ocuparea forței de muncă.
Există mai multe instrumente pe care o bancă centrală le poate utiliza pentru a-și atinge obiectivele de politică monetară. Unele dintre cele mai utilizate instrumente includ:
📌Reglarea ratei dobânzii: Banca centrală poate ajusta rata dobânzii pe care o încarcă băncilor comerciale pentru a împrumuta bani. Prin creșterea sau reducerea ratei dobânzii, banca centrală poate influența costul creditului pentru consumatori și companii.
📌Cumpărarea sau vânzarea de obligațiuni: Banca centrală poate cumpăra sau vinde obligațiuni guvernamentale sau alte active financiare pentru a afecta oferta de bani și costul creditului în economie.
📌Reglementarea ratelor de rezervă: Banca centrală poate stabili o rată minimă de rezervă pe care băncile comerciale trebuie să o dețină. Prin reducerea acestei rate, banca centrală poate crește oferta de bani și poate reduce costul creditului.
📌Controlul schimburilor valutare: Banca centrală poate interveni pe piețele valutare pentru a influența valoarea monedei naționale și pentru a menține stabilitatea economică.
Toate aceste instrumente pot fi utilizate în moduri diferite pentru a atinge obiectivele de politică monetară, dar scopul principal este de a menține stabilitatea economică și de a promova creșterea economică pe termen lung.
Interesant, nu-I așa?
Teama nu este că o reducere a ratei va expune o economie deja slabă, ci este că Fed nu va reduce ratele atunci când este clar pentru participanții de pe piață că o reducerea a ratei este adecvată.
Federal Reserve poate decide să reducă ratele dobânzii atunci când economia se confruntă cu o slăbiciune sau o recesiune. Scopul reducerii ratei dobânzii este de a încuraja consumul și investițiile prin reducerea costului creditului.
De exemplu, în timpul crizei financiare din 2008, Federal Reserve a redus rata dobânzii aproape la zero pentru a încuraja împrumuturile și cheltuielile. Această măsură a ajutat la reducerea costului de împrumut pentru consumatori și companii, ceea ce a stimulat economia și a ajutat la combaterea recesiunii.
Federal Reserve crește rata dobânzii atunci când economia se confruntă cu o inflație ridicată sau cu o creștere economică excesivă care ar putea duce la o supraîncălzire a economiei și la creșterea inflației. Scopul creșterii ratei dobânzii este de a reduce cererea și de a încetini inflația.
De exemplu, în timpul anilor 2018 și 2019, Federal Reserve a crescut gradual rata dobânzii pentru a preveni o creștere excesivă a inflației și pentru a menține economia pe o traiectorie sustenabilă. Aceste măsuri au crescut costul creditului pentru consumatori și companii, ceea ce a redus cheltuielile și investițiile și a ajutat la încetinirea economiei.
În general, Federal Reserve ia decizii cu privire la ratele dobânzii pe baza analizelor economice și a indicatorilor macroeconomici, cum ar fi inflația, ocuparea forței de muncă și producția economică.
Cele de mai sus se bazează pe lectura mea a istoriei monetare, nu pe un studiu riguros al datelor. Dar Bauer și Swanson au făcut un astfel de studiu și, de asemenea, au ajuns la concluzia că Fed ar trebui pur și simplu să facă ceea ce trebuie, și să nu ghicească cum vor reacționa piețele la mișcările lor:
„Rezultatele noastre au, de asemenea, implicații importante pentru comunicarea băncii centrale și conduita politicii monetare. În primul rând, împreună cu Bauer și Swanson (2021), găsim puține sau deloc dovezi că anunțurile FOMC au o componentă substanțială „efect de informare Fed”. Deși procesele-verbale ale recentelor reuniuni ale FOMC arată că unii participanți s-au îngrijorat de potențialul efectelor contraproductive ale informațiilor, rezultatele noastre indică faptul că factorii de decizie politică nu au nevoie să se teamă că efectele informaționale ar putea atenua efectele anunțurilor lor, cu excepția posibilului în circumstanțe excepționale (pe care rezultatele noastre sunt nu se poate exclude).”
Federal Reserve ar trebui să se concentreze pe a face ceea ce trebuie și să nu încerce să ghicească cum va interpreta piața o politică monetară solidă. (este strict părerea mea).
Voi care credeți că este impactul deciziilor Federal Reserve asupra piețelor financiare internaționale?