Author Archives: Alex.Admin

Ciclul emoțional al unui investitor este ceva firesc… așa că nu te speria de ce vei citi.

Ciclul emoțional al unui investitor se referă la modul în care investitorii pot fi afectați de fluctuațiile pieței și cum acestea pot afecta deciziile lor de investiții. 

Acest ciclu poate fi împărțit în patru faze:

1. Euforie – Aceasta este faza în care piețele sunt în creștere și investitorii se simt încrezători și optimiști cu privire la viitorul lor financiar. În această fază, investitorii pot fi tentați să ia decizii de investiții îndrăznețe și să ignore riscurile.

2. Panică – Aceasta este faza în care piețele încep să scadă rapid, ceea ce poate determina investitorii să devină neliniștiți și să ia decizii de investiții proaste. Investitorii pot fi tentați să vândă activele la prețuri scăzute, ceea ce poate duce la pierderi semnificative.

3. Dezamăgire – Aceasta este faza în care piețele sunt încă în scădere sau stabilizate la un nivel scăzut. Investitorii se pot simți descurajați și lipsiți de speranță în această fază, iar mulți dintre ei pot alege să rămână în afara pieței.

4. Revenire – Aceasta este faza în care piețele încep să se recupereze și investitorii încep să aibă încredere în piață din nou. Investitorii care au rămas în afara pieței în faza anterioară pot fi tentați să se întoarcă și să cumpere activele la prețuri mai ridicate.

Este important de reținut că ciclul emoțional al unui investitor este un fenomen normal și că nu trebuie să se ia decizii de investiții pe baza emoțiilor. Investitorii ar trebui să aibă un plan de investiții bine definit și să urmeze o strategie de investiții pe termen lung, astfel încât să poată face față fluctuațiilor pieței fără să fie afectați emoțional.

De ce apar aceste emoții?

Există mai mulți factori care pot contribui la apariția emoțiilor în procesul de investiții. 

Unul dintre cele mai importante este natura umană, care poate fi influențată de factori precum frica, avaritia, speranța și neîncrederea. De asemenea, informațiile și evenimentele economice și politice pot influența, de asemenea, emoțiile investitorilor.

De exemplu, o știre negativă despre o companie poate determina investitorii să se teamă și să vândă acțiunile respectivei companii, în timp ce o știre pozitivă poate duce la creșterea încrederii și la creșterea prețurilor acțiunilor.

De asemenea, cunoștințele și experiența investitorilor pot juca un rol important în modul în care aceștia percep și gestionează riscul. Investitorii cu mai multă experiență pot fi mai înclinați să ia decizii mai informate și mai puțin emoționale, în timp ce investitorii mai puțin experimentați pot fi mai influențați de emoții și să ia decizii mai riscante.

În general, investițiile sunt o activitate emoțională și este important să se înțeleagă că emoțiile pot fi un factor important în procesul de luare a deciziilor de investiții. Prin urmare, este important să se gestioneze emoțiile și să se urmeze o strategie de investiții pe termen lung bazată pe analizele fundamentale și tehnice.

Spor la investiții!

Ce este MACD și de ce îl folosesc? Îți explic în 3MPV

MACD este un indicator de moment utilizat pentru a identifica direcția și puterea trendului în piețele financiare. Acesta se bazează pe o serie de medii mobile exponențiale, ceea ce înseamnă că ia în considerare prețurile anterioare și actuale ale unui activ financiar pentru a prezice prețurile viitoare.

În mod specific, MACD compară două medii mobile exponențiale diferite ale prețului unui activ financiar, în general o medie de 26 de zile și una de 12 zile. Diferența dintre cele două medii mobile este reprezentată de linia MACD. Această linie este apoi comparată cu o medie mobilă exponențială de 9 zile a liniei MACD, cunoscută sub numele de „linia semnal”. Divergența și convergența dintre cele două linii oferă informații despre trendul pieței și pot fi utilizate pentru a identifica punctele de intrare și ieșire din pozițiile de tranzacționare.

Atunci când linia MACD trece peste linia semnal, se consideră un semn de cumpărare. Pe de altă parte, atunci când linia MACD cade sub linia semnal, acesta poate fi interpretat ca un semn de vânzare. Cu toate acestea, este important să nu se facă decizii de tranzacționare doar pe baza MACD, ci să se ia în considerare și alți factori precum nivelul de rezistență și suport, volumul tranzacțiilor și alți indicatori tehnici relevanți.

În contextul analizei tehnice a piețelor financiare, convergența și divergența se referă la relația dintre doi sau mai mulți indicatori tehnici, cum ar fi prețul și un indicator tehnic.

Convergența este o situație în care prețul unui activ financiar și un indicator tehnic se apropie sau se mișcă împreună în aceeași direcție. Acest lucru sugerează că forțele de ofertă și cerere sunt echilibrate și că trendul actual al pieței este confirmat de indicatorul tehnic.

De exemplu, dacă prețul unui activ financiar este în creștere și un indicator tehnic cum ar fi RSI (Relative Strength Index) este de asemenea în creștere, atunci există o convergență între cele două și acesta este un semn puternic de confirmare a tendinței în creștere.

Pe de altă parte, divergența este o situație în care prețul unui activ financiar și un indicator tehnic se mișcă în direcții opuse. Acest lucru poate indica faptul că trendul pieței se slăbește sau se inversează și poate fi un semn al unei posibile schimbări a direcției prețului.

De exemplu, dacă prețul unui activ financiar este în creștere, dar RSI este în scădere, atunci există o divergență între cele două. Aceasta poate sugera că forțele de cerere pentru acel activ financiar sunt slăbite, ceea ce poate duce la o schimbare a tendinței prețului.

În general, convergența este considerată un semn de confirmare a tendinței curente, în timp ce divergența este un semn de avertizare cu privire la o posibilă schimbare a tendinței. Cu toate acestea, este important să nu se ia decizii de tranzacționare doar pe baza unei convergențe sau divergențe, ci să se ia în considerare și alți factori relevanți pentru a lua decizii de tranzacționare informate.

Spor la investiții!

În goana după bani care să ne cumpere timp, uităm de părinți…

Am plecat de acasă la 14 ani. Mi-am câștigat singur banii, am locuit singur, mi-am gătit singur, m-am îngrijit singur. 

Dar ce au simțit părinții știindu-mă departe de ei? 

Ce emoții îi încearcă pe părinți atunci cand copiii lor cresc? 

Ce emoții îi încearcă pe părinți atunci când copiii lor pleacă de acasă și lasă un gol printre zidurile casei?

Ce emoții îi încearcă pe părinți atunci când nu îi sunăm și nu îi vizităm?

Nu sunt un copil model. Nu îi sun foarte des. Nu îi vizitez foarte des. 

Dar periodic conștientizez că nu fac suficient din rolul de copil, iar ei mereu mă înțeleg. 

În goana după pasiunile mele, după visurile mele, las în plan secund o relație după care știu că voi tânji în viitor. 

Bunicul meu care astăzi nu mai este, atunci când avea peste 85 de ani, mi-a spus așa: “A trecut prea repede!”… și se referea la viață. 

Atunci când viața mă ia pe sus și uit, urmăresc acest video. 

Merită să facem toate aceste eforturi?

Spor la investiții!

Atenție la ce tip de obligațiuni cumperi. O lecție în 3MPV

Obligatiunile sunt cunoscute a fi vehicule investiționale sigure. Ce lecții învățăm din obligatiunile AT1 ale Credite Suisse?

Există mai multe tipuri de obligațiuni, printre cele mai cunoscute sunt cele emise de stat și cele emise de companii. 

Obligațiunile emise de stat sunt garantate de stat. Principiul funcționării este următorul: din rezervele tale financiare împrumuți statul pentru o perioadă de timp. Pentru fiecare an din care ai împrumutat statul vei primi o dobândă, urmând ca la finalul perioadei de împrumut să îți primești banii înapoi. 

Există perioade în care dobânzile pe obligațiuni sunt ridicate, vezi prezentul. Statul român emite obligațiuni cu randamente de 7-8% pe an. 

Bineînțeles, există și perioade în care statul se împrumută la dobânzi mult mai mici, vezi perioada anilor 2015-2019. 

În general, statele rareori ajung în incapacitate de plată, tocmai din acest motiv, în componența portofoliilor multor investitori se găsesc aceste vehicule investiționale. 

Există însă și obligațiuni emise de companii. 

Principiul este același. Dai banii tăi unei companii sub formă de împrumut (atenție! nu cumperi acțiuni), acea companie face investițiile necesare cu banii tăi, îți oferă periodic dobanzi, iar la final îți restituie împrumutul. 

Pentru o companie, emisiunea de obligațiuni este o variantă bună ca alternativă față de un credit bancar întrucât dobânzile sunt avantajoase, iar presiunea băncii nu există. 

Avem două cazuri recente în care obligatiunile corporative nu au fost achitate. 

1. Vivre 

2. Credite Suisse. 

Dacă în cazul Vivre investitorii mai au speranțe să își primească banii, deși cu întârziere, în cazul Credite Suisse, un anumit tip de obligațiune a fost calculat la zero. 

În cazul Vivre, compania a intrat în insolvență. Intrând în insolvență, compania a fost incapabilă să-și plătească datoriile. Investitorii trebuie să accepte plata a doar 15% din obligațiuni în următorii ani. E primul default al unor obligațiuni pe BVB după anii crizei din 2008. 

Obligatiunile de tip AT1 ale Credite Suisse, au reprezentat ceva nou pentru mine. 

Sunt un tip de obligatiune care îi permite băncii ca în caz de incapacitate de plata să șteargă acea datorie față de investitori. 

Adică, eu ca investitor împrumut banca, mă aștept la niște randamente, iar în cazul în care banca are probleme și nu îmi poate da banii înapoi, accept să pierd banii. 

Așa a scăpat Credite Suisse de o datorie de 17 miliarde de dolari. 

A declarat obligațiunile AT1 la valoare zero. 

Spor la investiții!