Blog

Versiunea audio a editorialului 

Să vă spun o poveste despre bani. Nu despre banii voștri, ci despre banii care se plimbă prin sistemul financiar global ca niște turiști bogați fără destinație clară. Aceștia au un nume tehnic – lichiditatea globală – și un indicator care îi urmărește: Indicele de Lichiditate Globală (GLI).

Dacă nu ați auzit de GLI până acum, nu vă faceți griji. Nici 99% din investitorii de retail nu au auzit de el, ceea ce, paradoxal, îl face și mai interesant. Pentru că în timp ce majoritatea se agită în jurul indicilor de teamă sau analizează cu obsesie raportul P/E al Tesla, GLI tocmai a atins un nou record absolut. Și nu, nu e o coincidență că Bitcoin, aurul și S&P 500 au explodat în ultimii ani.

Anatomia banilor globali: Cum funcționează GLI-ul

GLI este, în esență, o radiografie a cantității de bani care circulă prin arterele sistemului financiar global.

Gândiți-vă la el ca la un termometru gigantic care măsoară „febra lichidității” combinând:

• Bilanțurile băncilor centrale majore (Fed, BCE, Bank of Japan, People’s Bank of China)
• Masa monetară M2 din economiile dezvoltate și emergente
• Conturile de lichiditate americane (TGA și RRP)

Versiunea pe care o urmăresc eu acoperă gigantii monetari: SUA, Europa, China, Japonia, Marea Britanie, plus Canada, India, Brazilia și Elveția. Da, știu că sună ca o întrunire G20, dar exact asta și este – o fotografie a „băncii mondiale” în timp real.

Lecția de istorie recentă (și profitabilă)

Aruncați o privire pe grafic la perioada 2020-2022. Vedeți acea creștere agresivă? Aceea este perioada în care băncile centrale au deschis robinetele banilor ca și cum ar fi stins un incendiu cu șampanie. COVID-19 a fost pretextul perfect pentru cea mai mare injecție de lichidități din istorie modernă.

Rezultatul? Inflația. Cine ar fi crezut că dacă printezi bani ca să salvezi economia, prețurile cresc? șocant, nu-i așa?

Dar iată partea interesantă: băncile centrale au învățat lecția și au început să „strângă cureaua” – GLI a stagnat între martie 2022 și martie 2025. Doar că acum… lucrurile s-au schimbat din nou.

–––––––––––––

Te întrebi cum să te descurci în această lichiditate globală? Dacă vrei să înțelegi mai bine mecanismele din spatele mișcărilor de pe piețele financiare, îți recomand să te abonezi la newsletter-ul nostru „Pastila financiară” – analize în timp real ale știrilor financiare, traduse din „tehnicaleze” în limba română (audio pe Spotify și versiunea scrisă direct în inbox-ul tău).

Când geometria întâlnește câștigurile: povestea triunghiului care a spart plafonul

Între martie 2022 și martie 2025, GLI și-a făcut de cap într-un mod foarte predictibil pentru cei care știu să citească graficele. S-a consolidat într-un model pe care analiștii tehnici îl numesc „triunghi ascendent” – minime din ce în ce mai mari, dar maxime care se loveau mereu de același plafon invizibil.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu analiza tehnică pentru investiții, să vă explic pe înțelesul tuturor: imaginați-vă că GLI era ca un resort comprimat. Cu fiecare „respingere” de la nivelul de rezistență, presiunea se acumula. Și când în sfârșit a spart acel plafon… ei bine, acum ne aflăm în teritoriul pe care îl numim poetic „blue-sky breakout„.

Da, știu că GLI nu este o acțiune pe care o poți cumpăra. Dar iată de ce ar trebui să-ți pese: când există mai mulți bani în sistem, aceștia trebuie să se ducă undeva. Și „undeva” înseamnă active – acțiuni, obligațiuni, mărfuri, crypto, proprietăți imobiliare.

E ca și cum ai turna apă într-un sistem de vase comunicante. Când crește presiunea, apa (banii) se ridică în toate vasele (activele).

Vrei să vezi dovada? Să analizăm relația dintre GLI și câțiva „veterani” ai portofoliilor moderne.

Bitcoin: criptomoneda care se mișcă în sincron cu băncile centrale

Ironia supremă a acestui deceniu: Bitcoin, conceput să fie independent de sistemul financiar tradițional, se mișcă în mare parte în tandem cu politicile monetare globale.

Uitați-vă la grafic și îmi veți da dreptate: de când au început băncile centrale să pompeze lichidități în 2020, Bitcoin a evoluat într-o relație surprinzător de puternică cu GLI. Nu este o știință exactă – sunt perioade când se desincronizează – dar tendința generală este clară ca ziua.

Asta nu înseamnă că Bitcoin este doar „tech stocks cu marketing mai bun”, dar cu siguranță ne arată că piețele sunt mai interconectate decât ne place să credem.

Aurul și S&P 500: veteranii care confirmă regula

Dacă Bitcoin vă pare prea „new age” pentru a trage concluzii serioase, să privim la doi veterani ai investițiilor: aurul și indicele S&P 500.

Ambele au atins minimele pieței bear din 2022 exact când GLI și-a început recuperarea. Coincidență? În lumea financiară, coincidențele sunt mai rare decât investitorii care admit că au greșit.

Întrebarea: Dacă Bitcoin a crescut de la $15,000 la peste $100,000, aurul și-a dublat valoarea, iar S&P 500 a atins recorduri consecutive… ce oportunitate mai există pentru investitorii inteligenți care nu vor să cumpere la vârf?

Actorul principal care a refuzat să urce pe scenă

Să vă spun o poveste. În timp ce toată lumea sărbătorea bull market-ul din ultimii ani, există un activ care nu doar că a refuzat petrecerea, dar a făcut exact opusul. Obligațiunile americane pe termen lung – reprezentate de ETF-ul iShares 20+ Year Treasury Bond (SXRC) – au scăzut cu 50% în timp ce GLI urca spre noi recorduri.

Da. În timp ce Bitcoin făcea piruete spectaculoase și aurul strălucea ca în vremurile bune, SXRC se comporta ca acel prieten pesimist care, neavând încredere în atmosfera festivă, refuză să se alăture evenimentului, argumentând că „muzica este prea tare”

Logica care nu mai funcționează (sau poate că da?)

Acum, orice manual de educație financiară vă va spune că obligațiunile pe termen lung sunt extrem de sensibile la așteptările privind ratele dobânzii. Teoria este simplă:

• Ratele dobânzii scad → prețurile obligațiunilor cresc
• Ratele dobânzii cresc → prețurile obligațiunilor scad

Obligațiunile din SXRC oferă randamente fixe pe 20+ ani. Când ratele generale scad, aceste plăți fixe devin comparativ mai valoroase – ca și cum ați avea un contract de închiriere la preț fix într-o piață unde chiriile cresc.

Problema? În 2024-2025, când ratele dobânzii au început să se tempereze și toată lumea aștepta ca SXRC să-și revină… nu s-a întâmplat aproape nimic.

De ce această anomalie? Pentru că piețele nu sunt algoritmi perfecți, ci ecosisteme umane complexe guvernate de emoții, narative și… modă.

Primul motiv: Traumă colectivă. Obligațiunile au suferit o „masacră” în 2021-2022, când inflația a explodat. Mulți investitori au rămas cu arsuri de gradul trei și nu vor să se întoarcă la „focul” care i-a ars.

Al doilea motiv: Distracția din alte părți. De ce să stai la coadă la obligațiuni când poți cumpăra acțiuni AI care promit să înlocuiască jumătate din umanitate sau Bitcoin care „va ajunge la $1 milion”?

Al treilea motiv: Poziționarea. Când toată lumea este în aceeași barcă (acțiuni, crypto, aur), barca se înclină periculos într-o parte.

Momentul „aha”: când contrarianismul întâlnește matematica

Să facem un exercițiu de logică investițională. Avem:

✅ GLI la maxime istorice = presiune pentru active
✅ Bitcoin, aur, acțiuni în maxime istorice = evaluări întinse
✅ SXRC aproape de minime = evaluare comprimată
✅ Randamente obligațiuni la maxime decenale = venit atractiv

Asta nu înseamnă că trebui să vindeți totul și să cumpărați SXRC mâine dimineață. Dar înseamnă că strategiile de diversificare inteligentă ar trebui să ia în considerare această asimetrie.

Gândiți-vă: obligațiunile de stat americane sunt printre cele mai lichide active din lume. Când banii încep să se retragă din „tranzacțiile aglomerate”, trebuie să se ducă undeva. Și unde altundeva decât în activul pe care toată lumea l-a ignorat?

–––––––––––––

Vrei să afli cum să construiești o strategie de portofoliu care să profite de aceste asimetrii? Dacă te pasionează să înțelegi mai bine dinamica piețelor și să îți optimizezi investițiile, urmărește materialele  noastre video gratuite despre educație investițională pe youtube.

Fundamentele care susțin „revanșa obligațiunilor”

Să lăsăm deoparte pentru un moment graficele și să vorbim despre realități economice concrete. Cum să-ți gestionezi banii într-un context în care randamentele obligațiunilor pe termen lung oferă cele mai atractive venituri din ultimul deceniu?

Cu randamente de 4-5% pe obligațiunile americane pe 20+ ani, vorbim despre niveluri pe care nu le-am mai văzut din vremea când iPhone-ul era doar un vis în mintea lui Steve Jobs. Pentru context: în 2020-2021, aceleași obligațiuni ofereau sub 2%.

Să abordăm cu sinceritate ceea ce se petrece în economie:

Inflația își pierde din avânt. Da, știu că ați auzit asta de 100 de ori, dar de data aceasta pare să fie adevărat. Indicatorii de bază arată o temperare graduală, iar băncile centrale încep să respire ușurate.

Creșterea economică dă semne de oboseală. Nu vorbim de recesiune apocaliptică, ci de o normalizare naturală după anii de stimulare artificială. Când economia încetinește, investitorii se întorc spre „refugiile” clasice.

Ciclul ratelor dobânzii se apropie de vârf. Fed-ul nu poate ține ratele la niveluri restrictive la infinit fără să riște o răcire excesivă a economiei.

Să facem un calcul rapid pentru investițiile pe termen lung:

• Dacă ratele scad cu 1-2% → SXRC poate câștiga 15-25% (etf-ul se poate aprecia cu +15% de la prețul actual)
• Dacă ratele rămân stabile → SXRC ar putea oferi 4-5% venit anual
• Dacă ratele cresc semnificativ → Riscul unei recesiuni crește dramatic

Cu alte cuvinte, în două din trei scenarii, obligațiunile pe termen lung oferă un profil risc-randament atractiv pentru investitorii conservatori. Și în al treilea… ei bine, dacă economia americană intră în recesiune, SXRC va fi printre primele active care vor beneficia de „flight to safety”.

Cum să acționezi

Pentru cei care vor să treacă de la teorie la practică:

Dacă ești din SUA: iShares 20+ Year Treasury Bond ETF (TLT) cu o rată de cheltuieli de doar 0,15%. Simplu, lichid, eficient.

Dacă ești din Europa sau UK: iShares US Treasury Bond 20+yr UCITS ETF (SXRC) cu 0,20% cheltuieli. Același concept, adaptat regulamentelor europene.

Atenție: Nu vorbim de „all-in” pe obligațiuni. Vorbim de rebalansare inteligentă într-un moment în care asimetria risc-randament pare favorabilă.

Concluzia (și întrebarea care contează)

Să recapitulăm: avem GLI la maxime istorice, active „la modă” aproape de vârfuri, și obligațiunile pe termen lung care oferă randamente decente la prețuri de lichidare. În același timp, fundamentele economice par să se alinieze pentru o potențială rotație către active defensive.

Este o garanție? Absolut nu. Piețele nu oferă garanții, ci doar probabilități asimetrice.

Dar iată întrebarea care contează cu adevărat: Când toată lumea privește în aceeași direcție, nu ar trebui să te întrebi ce se întâmplă în spatele lor?

Pregătit să-ți dezvolți o mentalitate investițională mai sofisticată?

Dacă vrei să înțelegi mai bine aceste mecanisme complexe ale piețelor și să îți construiești o strategie de investiții bazată pe analiză fundamentală și tehnică, te invit să explorezi workshop-ul nostru gratuit de educație investițională.

Pentru analize în timp real și perspective fresh asupra lumii financiare, proiectele Profit Point îți oferă:

📩 Primești zilnic, pe mail, știrile și analizele esențiale – Pastila Financiara

🧩 Asculți pastila financiară în timp ce mergi spre job sau sală – Pastila Financiara Spotify

Găsești sprijin și răspunsuri în comunitatea noastră – canal Telegram

👥 Vrei să vezi cum gândesc și alții ca tine? Intră aici – pagina facebook Bani în +

📱 TikTok     📸 Instagram     📘 Facebook

📥 Contactează-ne oricând la: comunicare@profit-point.eu

P.S. – Dacă preferi să „consumi” analizele în mișcare, versiunea audio a acestor materiale este perfectă pentru momentele când ochii îți sunt ocupați, dar mintea liberă. Educația financiară nu trebuie să fie plictisitoare.

⚠️ Avertisment privind riscurile investiționale

Acest editorial are scop strict educațional și informativ. Niciuna dintre informațiile prezentate nu constituie sfaturi de investiții personalizate, recomandări de cumpărare sau vânzare, ori îndrumări financiare specifice situației dumneavoastră.

Riscurile investiționale includ, dar nu se limitează la:

• Pierderea capitalului: Valoarea investițiilor poate scădea semnificativ, inclusiv sub suma investită inițial
• Volatilitatea pieței: Prețurile activelor pot fluctua dramatic pe perioade scurte
• Riscul de lichiditate: Posibilitatea de a nu putea vinde investiția la momentul dorit
• Riscul ratelor dobânzii: Obligațiunile pe termen lung sunt extrem de sensibile la modificările ratelor

Înainte de a lua orice decizie de investiție:

• Consultați un consilier financiar autorizat
• Evaluați-vă toleranța la risc și obiectivele pe termen lung
• Nu investiți mai mult decât vă puteți permite să pierdeți
• Diversificați portofoliul pentru a reduce riscurile concentrate

Performanțele anterioare nu asigură rezultate în viitor. Analizele și corelațiile prezentate pot să nu se repete în viitor.

Alexandru Chirila și echipa Profit Point nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile de investiții luate pe baza acestor informații. Fiecare investitor este responsabil pentru propriile decizii financiare.

Varianta audio a editorialului 

Să fim sinceri: dacă investițiile durabile ar fi o relație pe Facebook, statutul ar fi „It’s complicated”. Și nu, nu e vorba despre complexitatea emoțională a adolescenților, ci despre o realitate mult mai matură și pragmatică care se desfășoară în fața ochilor noștri.

Investitorii care și-au asumat obiective climatice pentru 2030 au acum mai puțin de cinci ani să demonstreze că vorbele mari pot fi susținute cu cifre reale. Problema? Lumea s-a împărțit în două tabere: europenii care-și mențin cursul cu stoicism britanic (ironic, având în vedere Brexit-ul), și americanii care schimbă direcția mai des decât un GPS defect în traficul din București.

Întrebarea pe care și-o pun cei mai mulți investitori inteligenți astăzi nu e „Să investesc sau nu în durabilitate?”, ci „Cum să mă descurc într-o lume în care granițele politice influențează strategiile financiare?”

Povestea a două continente (sau: cum să faci bani când toată lumea se ceartă)

Europa și Statele Unite par să fi citit cărți diferite despre investițiile durabile. Europenii aplică metodic regulile jocului – SFDR, taxonomia UE, obligațiunile verzi cu standarde clare. Americanii? Ei bine, să spunem că administrația Trump a adus cu sine o schimbare de paradigmă care ar fi făcut chiar și pe Gordon Gekko să fie surprins.

Retragerea din Acordul de la Paris, slăbirea EPA, creșterea exploatării combustibililor fosili pe terenurile federale – toate acestea nu sunt doar decizii politice, sunt seisme financiare care reorientează trilioane de dolari. 

Unii administratori de active americani au renunțat la obiectivele climatice mai repede decât renunță românii la coada de la ANAF când văd că se prelungește.

Dar iată partea interesantă: în timp ce presa titlează dramatic despre „criza durabilității”, investitorii instituționali continuă să ceară strategii ESG. Este ca și cum ai avea o petrecere unde jumătate dintre invitați pleacă ostentativ, dar restul comandă șampanie cu duiumul.

Aici devine cu adevărat fascinant: în timp ce politicienii și jurnaliștii se agită în valuri dramatice despre „sfârșitul investițiilor verzi”, matematica cruntă a pieței spune o poveste complet diferită. Investitorii instituționali, continuă să ceară strategii durabile cu o consistență care ar face invidios chiar și un metronom elvețian.

La începutul acestui an, 27 de proprietari de active majori – o coaliție internațională care gestionează sume care ar face ca PIB-ul României să pară bani de țigări – au semnat „Declarația proprietarilor de active privind gestionarea climatică”. Nu e o declarație de dragoste platonică pentru natură, ci un document sec și pragmatic care spune: „Băi, administratorilor de fonduri, dacă vreți banii noștri, faceți ce trebuie în privința climei.”

Și când spun că fac ce trebuie, mă refer la acțiuni concrete. People’s Pension din Marea Britanie și Akademiker Pension din Danemarca au retras mandatele unui administrator american pentru că acesta a renunțat la gestionarea climatică. E echivalentul financiar al unei rupturi prin SMS – rece, direct, și cu consecințe de miliarde de euro.

Investitorii nu mai vor soluții „one size fits all” în durabilitate. Vor strategii personalizate, adaptate obiectivelor lor specifice. Unii se concentrează pe neutralitatea carbonică, alții pe protejarea biodiversității în regiuni specifice. E ca și cum și-ar comanda un costum la croitor – fiecare vrea ceva care să i se potrivească perfect, nu să ia de-a gata de pe raftul de la H&M.

[Vrei să înțelegi mai bine cum se construiesc aceste strategii personalizate și cum poți să-ți adaptezi propriul portofoliu la tendințele globale? Newsletter-ul nostru „Pastila Financiară” analizează în timp real știrile financiare și le transformă în limbaj accesibil – fără jargon tehnic și fără dramă de telenovelă. Versiunea audio e perfectă pentru cei care preferă să învețe în timp ce fac naveta sau sport.]

„Luna de miere s-a terminat” (dar mariajul abia începe)

Să clarificăm o chestiune: titlurile apocaliptice din presă despre „durabilitatea în criză” sunt la fel de utile ca și prognoze meteorologice pentru următoarele 100 de ani. Da, perioada în care orice fond cu „verde” în nume atragea automat capital s-a încheiat. Și, sincer, era și timpul.

Ce vedem acum nu e moartea investițiilor durabile, ci maturizarea lor. E diferența dintre un adolescent care se îndrăgostește de trei ori pe săptămână și un adult care ia decizii de viață pe termen lung. Hype-ul s-a evaporat, dar fundamentele economice rămân solid ancorate în realitate.

În ciuda unei scăderi generale a strângerii de fonduri, ponderea și dimensiunea ESG este mai mare decât fondurile non ESG

Matematica cruntă după marketing

Odată ce elimini straturile de marketing grandios și te uiți la cifre, investițiile durabile rămân ceea ce au fost mereu: o chestiune financiară pură. Companiile care gestionează mai bine riscurile de mediu au costuri operaționale mai mici pe termen lung. Cele care anticipează tranziția energetică nu sunt prinse cu pantalonii în vine când se schimbă regulile jocului. E logică de business elementară, nu activism de cafenea universitară.

De aceea proprietarii de active – acei oameni care gândesc în decenii, nu în cicluri electorale – își mențin poziția. Ei știu că politica se schimbă la patru ani, dar cărbunele tot se termină, iar clima tot se încălzește, indiferent cine stă la Casa Albă.

Aici e partea cu adevărat fascinantă: ne plângem că investițiile durabile sunt în „criză” după doar 10-15 ani de dezvoltare serioasă. Să punem lucrurile în perspectivă: a trebuit peste 100 de ani pentru a ajunge la principiile contabile acceptate global. Și contabilitatea e doar despre numărarea banilor – ceva cu care omenirea se ocupă de milenii.

Acum încercăm să standardizăm măsurarea impactului asupra unei planete întregi, să cuantificăm riscurile climatice pentru următorii 50 de ani și să îmbinăm profitul cu responsabilitatea – totul în timp ce planeta literalmente se încălzește sub picioarele noastre. Că au fost câteva obstacole pe parcurs nu e surprinzător, e inevitabil.

Oportunitatea din haos (pentru cei care știu să privească)

Iată adevărul pe care mulți îl ratează: haosul actual generează oportunități remarcabile pentru investitorii înțelepți care știu să se descurce în complexitate. În timp ce alții se panichează sau fac declarații dramatice, investitorii cu educație financiară solidă identifică active subevaluate în sectoare durabile și construiesc portofolii reziliente pe termen lung.

Sectorul energetic reînnoit: În timp ce Tesla face valuri în media, companiile care produc componente pentru panouri solare (First Solar – FSLR) sau pentru turbine eoliene (Vestas – VWS) se tranzactionează adesea sub valoarea lor fundamentală. Motivul? Sunt mai puțin „la modă” pentru investitorii retail, dar generează venituri constante din contracte pe termen lung.

Eficiența energetică industrială: Honeywell (HON) sau Johnson Controls (JCI) dezvoltă sisteme care reduc consumul energetic al clădirilor cu 20-40%. În contextul creșterii costurilor energiei, aceste soluții nu sunt doar „verzi” – sunt pure economii de bani. Și totuși, mulți investitori le ignoră pentru că nu par suficient de „tech”.

Managementul deșeurilor și economia circulară: Waste Management (WM) și Veolia (VIE), sunt  companii care fac bani din gunoiul nostru. În timp ce toată lumea visează la mașini zburătoare și colonii pe Marte, acești oameni transformă deșeurile în energie și plătesc dividende constante de 20 de ani. Boring? Absolut. Profitabil? Ca băncile elvețiene.

Agricultura sustenabilă și tehnologia alimentară: Deere & Company (DE) nu mai produce doar tractoare – dezvoltă sisteme de agricultură de precizie care reduc consumul de apă și pesticide cu până la 30%. Beyond Meat poate că face titluri, dar Deere face profit din eficientizarea unei industrii de trilioane de dolari.

[Te întrebi de ce nu ai auzit de aceste oportunități în fiecare zi? Pentru că nu fac trending pe TikTok. Dar dacă preferi să-ți crești banii în loc să colecționezi like-uri, poate e timpul să îți schimbi sursa de informații financiare.]

Iată o statistică pe care să o reții: cele mai profitabile investiții durabile sunt cele despre care nu se vorbește pe podcasturi. De ce? Pentru că nu există dramă în eficiența energetică, nu există suspans în managementul deșeurilor, și nu existe cliffhanger în agricultura de precizie.

Dar știi ce există? Profit constant, creștere predictibilă și dividende care vin ca ceasul, rezolvă probleme economice reale, nu doar de imagine – indiferent cine câștigă alegerile sau ce scandal mai izbucnește pe X.

Așa că… ce faci cu aceste informații?

Poți să continui să citești despre „criza investițiilor durabile” și să te panichezi odată cu toată lumea. Sau poți să înțelegi că, în spatele acestui haos mediatic, se ascund oportunități pe care doar investitorii educați le văd.

Diferența între cei care profită de volatilitate și cei care suferă din cauza ei nu e norocul – e educația financiară. Și nu, nu mă refer la cursurile alea de 5000 de euro unde îți promit că vei deveni milionar în 3 luni. Mă refer la înțelegerea reală a modului în care funcționează piețele, a modului în care să evaluezi o companie și a modului în care să construiești un portofoliu care să reziste testului timpului – și al schimbărilor politice.

Dacă vrei să fii dintre cei care profită de această volatilitate în loc să fie victima ei? Workshop-ul GRATUIT de educație investițională de la Profit Point te învață să identifici aceste oportunități și să construiești strategii de investiții care rezistă testului timpului – și al schimbărilor politice.

Și pentru că știu că îți place să rămâi informat fără să pierzi vremea cu analize de 50 de pagini, ecosistemul educațional de la  Profit Point îți oferă tot ce ai nevoie pentru a-ți dezvolta cultura financiară într-un mod practic – fără fluff, fără promisiuni goale, doar informații pe care chiar le poți folosi:

📩 Primești zilnic, pe mail, știrile și analizele esențiale – Pastila Financiara

🎓 Înveți să investești de la zero, cu explicații clare – curs basic GRATUIT

🧩 Asculți pastila financiară în timp ce mergi spre job sau sală – Pastila Financiara Spotify

Găsești sprijin și răspunsuri în comunitatea noastră – canal Telegram

👥 Vrei să vezi cum gândesc și alții ca tine? Intră aici – pagina facebook Bani în +

🧠 Articole, analize pe limba ta – blog Alexandru Chirilă

📱 TikTok     📸 Instagram     📘 Facebook

📥 Contactează-ne oricând la: comunicare@profit-point.eu

Investițiile durabile nu mor – se maturizează. Și pentru cei care înțeleg diferența între hype și realitate, aceasta e începutul celui mai profitabil capitol, nu sfârșitul unei povești frumoase.

P.S.: Dacă după ce citești asta încă crezi că durabilitatea e doar o modă trecătoare, probabil că n-ai înțeles nimic din ce am scris. Și asta e în regulă – piața are nevoie și de oameni care vând în panică ca să existe oportunități pentru cei care cumpără cu capul.

Rezumatul audio al editorialului

Tocmai când credeai că ai înțeles jocul investițiilor – că ai învățat diferența dintre o acțiune și o obligațiune, că poți să pronunți „diversificare” fără să te împiedici de limbă, și că ChatGPT îți scrie analizele tehnice mai bine decât jumătate din analiștii de pe Wall Street – vine inteligența artificială să-ți spună: „Hold my beer.”

Bun venit în era agenților AI, acolo unde roboții nu mai stau cuminței să-ți dea sfaturi de genul „diversifică portofoliul” (sfat pe care oricum îl ignori când vezi că Tesla face +15% într-o zi), ci iau inițiativa și încep să execute tranzacții, să optimizeze strategii și să gestioneze portofolii întregi.

Dacă ChatGPT a fost acel prieten erudit care îți explica de ce piața scade când tu credeai că merge sus, agenții AI sunt echivalentul unui trader cocaină care nu doarme niciodată, nu face burnout și nu pierde bani la păcănele în weekend. Doar că, spre deosebire de trader-ul real, acesta chiar știe ce face.

În timp ce „experții” de pe televiziune își frământă mâinile și declară că „boom-ul AI s-a terminat” – probabil aceiași care au spus că Bitcoin e o modă în 2017 – o nouă revoluție se întâmplă în liniște. Nu, nu e vorba despre încă un chatbot care îți spune cum să-ți faci bugetul lunar (deși, să fim sinceri, jumătate dintre voi încă folosiți metoda „sper să ajung la sfârșitul lunii cu bani”).

E vorba despre faptul că mașinăriile digitale au trecut de la statutul de „instrumentele care ne ajută să fim mai productivi” la „colegii de muncă care nu ne cer mărire de salariu și nu se plâng că nu au concediu”.

De la ‘Alexa, pune muzică’ la ‘Alexa, cumpără-mi Tesla la 180$

Să clarificăm ceva de la început, pentru că văd confuzia în ochii voștri: nu, agenții AI nu sunt Alexa cu sindromul napoleonian. Și nu, nu e despre acel chatbot enervant de pe site-ul băncii tale care te întreabă „Cum vă pot ajuta?” și apoi îți spune să suni la call center.

Diferența dintre AI-ul clasic și agenții AI e ca diferența dintre un consultant financiar care îți spune „ar trebui să economisești mai mult” și unul care îți ia cardul din portofel și îți virează automat 20% din salariu în fondul de pensii private. Unul dă sfaturi, celălalt acționează.

Întrebarea e: ți-ai permite să lași un robot să-ți gestioneze banii? Și nu mă refer la întrebarea filozofică despre încredere în tehnologie – mă refer la întrebarea pragmatică: câți dintre voi ați reușit să vă respectați planul de economisire din 2025?

Dacă până acum îi spuneai ChatGPT-ului „Scrie-mi o analiză pentru acțiunile Apple” și el îți scotea un text frumos pe care tu îl citeai cu aerul unui expert în timp ce bei cafeaua, acum îi poți spune agentului AI „Vreau să devin următorul Warren Buffett” și el:

• Îți analizează bugetul (fără să te judece pentru Starbucks-urile zilnice)
• Îți creează o strategie de investiții personalizată
• Monitorizează piețele 24/7 (inclusiv când tu dormi după o noapte de Netflix)
• Execută tranzacții când condițiile sunt favorabile
• Își ajustează strategia pe baza rezultatelor

[Recomandare grafic: Un flowchart care arată diferența între AI tradițional (input → sfat) vs Agent AI (obiectiv → planificare → execuție → învățare → ajustare). Poziție: Mijlocul capitolului]

Exemplele concrete care îți vor face să-ți dai seama că viitorul a sosit:

Devin – inginerul software AI care nu doar că scrie cod mai bine decât 80% din programatorii din Cluj, dar își implementează și singur aplicațiile. Practic, e acel coleg de facultate care făcea temele tuturor, doar că acum lucrează gratis și nu te ia la mișto că nu știi să folosești GitHub.

ServiceNow’s Now Assist – asistentul pentru corporații care gestionează problemele IT mai eficient decât Gigel din departamentul tehnic care îți spune să „restartezi computerul” la orice problemă.

Lindy AI – asistentul executiv care îți gestionează agenda mai bine decât secretara din filmele americane din anii ’80. Programează întâlniri, gestionează emailuri și probabil îți și amintește să suni mama duminică.

Dar aici vine partea interesantă pentru noi, investitorii care nu vrem să rămânem în urmă ca acei oameni care încă cred că Bitcoin e „banii de pe internet”: acești agenți nu sunt doar gadgeturi cool pentru tech bros din Silicon Valley. Sunt începutul unei revoluții economice care va redefini complet conceptul de productivitate.

[Vrei să afli cum să identifici următoarea mare oportunitate tehnologică înainte să explodeze pe piață? Abonează-te la Pastila Financiară și primește analize în timp real despre trendurile care vor dicta viitorul investițiilor.]

Când roboții îți ‘fură’ jobul (dar îți înmulțesc portofoliul)

Să vorbim despre elefantul din cameră – ăla mare, gri, care stă în colțul biroului tău și se numește „îmi va lua robotul jobul?”. Răspunsul scurt e: depinde ce job ai. Răspunsul lung e mult mai interesant și, pentru investitori, mult mai profitabil.

Să facem puțină matematică simplă (nu vă speriați, nu e rocket science):

O companie tradițională angajează 20 de analiști financiari. Fiecare costă în medie 60.000€ pe an, plus beneficii, plus concedii, plus zilele când vine cu febră dar „e ok, pot să lucrez de acasă” și infectează toată echipa prin Zoom. Total: aproximativ 1.5 milioane € anual.

Aceeași companie cu agenți AI: un manager senior (să zicem 80.000€) supervizează 20 de agenți AI care costă împreună… ei bine, să fim generoși și să spunem 200.000€ pe an pentru toată infrastructura. Total: 280.000€.

Diferența? 1.22 milioane € economisiți anual. Și asta e doar pentru o echipă mică dintr-o companie medie.

Dar momentul „aha!” pentru investitori vine aici:

Acești bani economisiți nu dispar în vid. Se transformă în:

• Profituri mai mari pentru acționari (hello, dividende!)
• Investiții în dezvoltare și inovare
• Expansiune pe noi piețe
• Avantaj competitiv masiv față de concurenții care încă se luptă cu Excel-ul din 2019

Să nu fim naivi însă – nu toate joburile sunt în pericol. Robotul nu o să-ți ia locul dacă ești:

• Chirurg (încă… să vedem ce spune Elon peste 5 ani)
• Negociator în vânzări B2B complexe
• Manager strategic care ia decizii în condiții de incertitudine
• Creator de conținut original (deși, să fim sinceri, jumătate din influencerii de pe Instagram ar putea fi înlocuiți de un AI și nimeni nu și-ar da seama)

Dar dacă jobul tău constă în procesarea de date, completarea de formulare, analize repetitive sau customer support de bază… ei bine, poate e timpul să-ți reevaluezi strategia de carieră. Sau, mai bine, strategia de investiții.

Pentru că aici vine partea frumoasă:

În loc să te panichezi că „vine robotul să-mi ia jobul”, de ce nu investești în companiile care creează acești roboți? E ca și cum ai fi în 1900 și în loc să te plângi că automobilul va înlocui căruțele cu cai, ai cumpăra acțiuni la Ford.

[Dacă preferi să asculți aceste analize în timp ce îți bei cafeaua de dimineață sau în drum spre muncă, nu uita că toate episoadele sunt disponibile și în format audio. Perfect pentru multitasking-ul de care suntem cu toții dependenți.]

Să vorbim puțin despre cifrele care îți vor face să-ți scoți calculatorul:

OpenAI estimează că veniturile lor vor sări de la 13 miliarde $ în 2025 la 125 miliarde $ în 2029. Adică, de zece ori mai mult în doar 4 ani. Pentru referință, asta e mai rapid decât creșterea Facebook-ului în perioada sa de glorie.

Acum, să fim realisti – proiecțiile astea vin de la OpenAI înșiși, deci le-am lua cu o linguriță de sare. E ca și cum Coca-Cola ar face un studiu despre beneficiile băuturilor carbogazoase. Dar chiar și dacă realizează doar 50% din aceste proiecții, tot vorbim despre o creștere explozivă.

Și asta e doar vârful icebergului…

Stock Picking în era roboților: cum să nu ratezi trenul (din nou)

Să recunoaștem – majoritatea dintre noi am ratat trenul crypto când Bitcoin era 100$. Am ratat și Tesla când Elon încă era considerat „acel tip ciudat care vrea să trimită mașini în spațiu”.

Dar pentru agenții AI, trenul abia pleacă din gară și încă poți să sari în el fără să rupi ceva.

Să împărțim companiile în categorii, ca la supermarket:

Marile Puteri (sau „The Usual Suspects”)

Microsoft (MSFT) – Gigantul din Redmond nu mai e doar despre Windows și Office de mult timp. Au băgat agenți AI în tot ce mișcă: Copilot pentru productivitate, Azure pentru cloud AI, și parteneriat cu OpenAI care îi face să fie practic proprietarii secunzi ai GPT. E ca și cum ai fi prieten cu cel mai popular copil din școală – automat devii cool prin asociere.

Alphabet/Google (GOOGL) – Dacă Microsoft e prietenul popular, Google e profesorul care știe toate răspunsurile dar îți dă note mici din principiu. Au Gemini, au DeepMind, au toată infrastructura de cloud și, cel mai important, au datele noastre – toate datele. Agenții AI se hrănesc cu date ca românii cu mici la grătar.

Meta (META) – Zuckerberg a renunțat la obsesia cu metaversul (slavă domnului!) și s-a întors la ce știe să facă cel mai bine: să ne monitorizeze comportamentul și să ne vândă reclame. Doar că acum folosește agenți AI pentru asta. E eficiența dusă la extremă.

Amazon (AMZN) – Au Alexa de ani buni, au AWS pentru infrastructură, și au logistica cea mai sofisticată din lume. Când agenții AI vor începe să gestioneze întregi supply chain-uri, Amazon va fi în frunte.

Întrebare pentru comentarii: Care dintre aceste companii credeți că va domina următorii 5 ani? Microsoft cu puterea de procesare, Google cu datele, sau poate un dark horse ca Palantir? Și mai important – câți dintre voi aveți deja acțiuni la aceste companii și nu știați că faceți AI investing? Dacă aveți ETF-uri cu S&P 500, sunteți deja expuși la această revoluție, doar că poate nu vă dați seama.”

Inovatorii (sau „David vs Goliath, dar David are AI”)

ServiceNow (NOW) – Dacă ai lucrat vreodată într-o corporație, știi durerea de a deschide un ticket IT și să aștepți 3 zile pentru ca cineva să-ți zică să restartezi computerul. ServiceNow automatizează toată circus-ul ăsta cu agenți AI care chiar rezolvă problemele. Pentru companiile Fortune 500, asta înseamnă milioane economisiti.

Palantir (PLTR) – Favorita conspiraționiștilor și a investitorilor retail deopotrivă. Dacă datele sunt noul petrol, Palantir e rafinăria. Agenții lor AI pot analiza pattern-uri în cantități masive de date despre care tu nici nu știai că există. Plus că au contracte cu guvernul american, ceea ce înseamnă bani garantați.

Intuit (INTU) – Dacă ai folosit vreodată TurboTax sau QuickBooks, știi că Intuit face software financiar pentru oamenii obișnuiți. Acum imaginează-ți agenți AI care îți fac automat declarația de venit, îți gestionează facturarea și îți optimizează taxele. E ca și cum ai avea un contabil personal care nu te costă 200€ pe oră.

Specialiștii de nișă (sau „companiile care fac o singură chestie, dar o fac perfect”)

Toast (TOST) – Sistemele pentru restaurante. Sună plictisitor? Gândește-te la câte restaurante există în lume și la cât de mult ar economisi dacă agenții AI le-ar gestiona automat inventarul, programările, și chiar și rețetele optimizate pentru profit.

Wix (WIX) – Dacă crezi că web design-ul e mort pentru că „oricine poate face un site pe Wix”, ai dreptate… și asta e exact motivul pentru care Wix va exploda. Agenții AI vor crea site-uri personalizate automat, optimizate pentru conversii, fără să ai nevoie de designer.

Procore (PCOR) – Software pentru construcții. Industria construcțiilor e notoriu de ineficientă și rezistentă la tehnologie. Dar când agenții AI vor începe să optimizeze programările, să previzioneze întârzierile și să gestioneze resursele, companiile care adoptă tehnologia vor avea avantaje masive.

Wild Cards (sau „Pariu pe viitor”)

Visa (V) și Mastercard (MA) – Gigantii plăților explorează agenți AI pentru tranzacții autonome. Imaginează-ți un agent AI care îți plătește automat facturile, negociază cele mai bune prețuri și chiar și investește banii rămași. Pentru companiile de plăți, asta înseamnă volume explozive de tranzacții.

[Dacă vrei să înveți cum să analizezi cu adevărat aceste oportunități – nu doar să copiezi ce face altul pe Reddit sau să urmărești „guru” de pe TikTok care își face live-uri din mașina mamei – Profit Point oferă un curs GRATUIT de educație investițională care îți explică exact cum să identifici companiile cu potențial real de creștere, cum să construiești o strategie pe termen lung și, cel mai important, cum să nu pierzi banii pe impulsuri emoționale.]

Dar atenție la o chestie importantă:

Nu toate companiile care vorbesc despre AI chiar fac AI agentic. Multe adaugă „AI” în numele produselor lor ca să pară trendy, ca acele restaurante care scriu „gourmet” pentru burger-ul cu salată. Diferența e în execuție și în rezultate reale.

Cum să nu rămâi cu ochii în soare (și portofoliul în minus)

Să recapitulăm pentru cei care au citit în diagonală în timp ce verificau notificările de la TikTok: agenții AI nu sunt o modă trecătoare ca fidget spinner-ele sau crypto-monedele cu nume de câini. Sunt evoluția naturală a unei lumi care devine din ce în ce mai complexă și din ce în ce mai leneșe simultan.

Dar întrebarea pe care o aud cel mai des sună așa: „Alexandru, e prea târziu să intru? Am ratat trenul? Sunt condamnat să rămân sărac pentru că nu am cumpărat acțiuni AI când ChatGPT abia se născuse?”

Răspuns: „Dragii mei cititori, trenul prosperității tocmai a plecat din gară! Nu rămâneți pe peron să vă uitați cum alții se îmbogățesc!”

Serios acum – dacă cineva vă spune chestii de genul ăsta, fugiți. Fugiți rapid și nu vă uitați înapoi.

Adevărul e mult mai nuanțat și mai interesant:

Da, poate ați ratat prima rundă când NVIDIA făcea +1000% și toată lumea se întrebă de ce o companie de plăci video costă mai mult decât PIB-ul României. Dar agenții AI sunt abia în adolescența lor – sunt destul de dezvoltați să facă lucruri impresionante, dar încă destul de tineri să crească exponențial.

Strategia pentru cei cu IQ-ul peste temperatura camerei:

1. Nu vă aruncați cu toți banii în prima acțiune AI pe care o găsiți: E tentant să vezi o companie cu „AI” în nume și să crezi că ați găsit următorul Amazon. Majoritatea sunt echivalentul investițional al acelui tip de la sală care face 200 de poze la oglindă dar nu poate să ridice decât haltera de 5 kg.
2. Diversificați inteligent, nu mecanic: Nu cumpărați câte puțin din toate pentru că „ați auzit că diversificarea e bună”. Asta e ca și cum ați comanda câte puțin din toate la restaurant pentru că „nu știți ce vă place”. O să fiți sătui, confuzi și cu portofelul mai gol.
3. Învățați să recunoașteți BS-ul corporatist: Când o companie zice că „integrează AI în toate procesele” dar profiturile lor scad de 3 ani consecutiv, poate că AI-ul lor e la fel de funcțional ca sistemul informatic de la ANAF.

Pentru cei care vor să facă treabă serioasă

Dacă până acum v-am convins că agenții AI sunt viitorul, dar încă nu știți cum să analizați o companie să nu vă aruncați banii pe fereastră,  este momentul să spui „Adio, România!” – nu țării, ci limitărilor financiare care te țin prizonier. Alătură-te campaniei „Adio, România„ unde vei descoperi cum să nu mai lucrezi pentru bani, ci să faci banii să lucreze pentru tine. Pentru că educația financiară reală nu îți dă doar cunoștințe – îți dă perspectivă, îți schimbă felul în care iei decizii și îți deschide uși spre o viață în care TU alegi destinația.

Și pentru că știu că o parte dintre voi sunteți mereu în mișcare – în mașină la volan, în metrou înghesuiți ca sardinele, sau pur și simplu nu aveți răbdarea să citiți 15 minute consecutiv fără să verificați notificările – toate analizele astea sunt disponibile și în format audio.

Și pentru proiectele Profit Point care vin în valuri ca moda cu pantaloni largi – unele excelente, altele “questionable”, dar toate cu potențial să vă schimbe perspectiva asupra banilor:

📩 Primești zilnic, pe mail, știrile și analizele esențiale – Pastila Financiara

🎓 Înveți să investești de la zero, cu explicații clare – curs basic GRATUIT

🧩 Asculți pastila financiară în timp ce mergi spre job sau sală – Pastila Financiara Spotify

Găsești sprijin și răspunsuri în comunitatea noastră – canal Telegram

👥 Vrei să vezi cum gândesc și alții ca tine? Intră aici – pagina facebook Bani în +

🧠 Articole, analize pe limba ta – blog Alexandru Chirilă

📱 TikTok     📸 Instagram     📘 Facebook

📥 Contactează-ne oricând la: comunicare@profit-point.eu

Concluzia

Agenții AI nu sunt science fiction. Sunt realitatea de azi care devine mainstream mâine. Puteți să vă prefaceți că nu se întâmplă – la fel cum oamenii din 2007 se prefăceau că iPhone-ul e doar un gadget scump pentru hipsterii din Silicon Valley.

Sau puteți să fiți proactivi, să vă educați, să învățați să recunoașteți oportunitățile reale de cele false și să investiți inteligent în viitorul care se întâmplă oricum, cu sau fără voi.

Întrebarea finală pentru voi: În 5 ani, când agenții AI vor fi la fel de comuni ca smartphone-urile astăzi, veți fi printre cei care au investit în schimbare sau printre cei care încă se întreabă „cum dracu’ am ratat asta din nou?”

Alegerea e a voastră. Dar măcar acum nu mai puteți spune că nu ați fost avertizați.

P.S. Dacă articolul ăsta v-a făcut să vă gândiți la portofoliul vostru și ați realizat că încă aveți bani în contul de economii care produce dobândă de 0.1% pe an în timp ce inflația vă mănâncă puterea de cumpărare, poate că e timpul pentru niște schimbări. Doar zic.

A venit din nou acel moment al anului când S&P 500 face un salt de 20% și toată lumea se transformă brusc în Warren Buffett. Știți voi, genul ăla de euforie colectivă care îți face să crezi că această dată chiar e diferit™. Doar că… nu e. 

Să fim clari de la început: nu sunt genul care strigă „apocalipsa vine!” la fiecare corecție de 2%. Dar când toată povestea asta frumoasă cu „tarifele sunt suspendate pentru 90 de zile între SUA și China” devine motivul principal pentru care toată lumea cumpără acțiuni ca și cum ar fi la ultimul vagon al trenului care pleacă… ei bine, atunci chiar avem o problemă.

Vedeți voi, problema cu „investițiile inteligente” (da, am zis-o) nu e că sunt greu de făcut. E că sunt greu de făcut când toată lumea în jurul tău se comportă ca într-un cazino din Vegas după ora 3 dimineața. Și tocmai asta se întâmplă acum.

Goldman Sachs, băieții ăia care de obicei sunt mai optimiști decât un agent imobiliar în 2007, au ieșit să ne spună că ne așteaptă o corecție de 20%. Și nu, nu e o greșeală de tipar. 

Taxele vamale – armistițiul care nu e armistițiu

Știți care e faza amuzantă cu suspendarea asta de 90 de zile a taxelor vamale? E ca și cum ai spune că ai făcut pace cu vecinul pentru că ai încetat să-i mai arunci cu pietre în geam… dar gardul de sârmă ghimpată dintre voi rămâne la fel de înalt. Plus camerele de supraveghere. Plus câinii de pază.

Tarifele actuale sunt încă cu vreo 300% peste nivelul „nostalgic” de dinainte de 2018, când toată lumea se prefăcea că globalizarea merge ca pe roate. Dar, hai să sărbătorim că nu s-au mai adăugat ÎNCĂ 10%! E ca și cum ai celebra că ai scăpat cu doar trei degete rupte în loc de patru.

Ce nu înțeleg entuziaștii de pe Reddit și alte forumuri de „educație financiară” e că fricțiunea asta comercială nu dispare prin magie. E acolo, în fiecare container care trece prin vamă, în fiecare marjă de profit comprimată, în fiecare CFO care își trage părul din cap încercând să explice acționarilor de ce profitabilitatea e mai mică decât anul trecut.

Cei de la Goldman Sachs au făcut calculele : chiar și cu această „pauză”, costurile operaționale rămân umflate cu 15-20% față de era pre-război comercial. Traducere pentru cei care încă visează la pensionare la 40 de ani: marjele voastre de profit din acțiuni vor continua să sufere.

Și știți care e ironia supremă? Toată lumea se bucură de această suspendare temporară de parcă ar fi descoperit sfântul graal al investițiilor, când de fapt e mai mult ca un plasture pe o fractură deschisă.

Când Nostradamus devine pesimist

Să fim serioși pentru o secundă: când specialiștii, îți spun că vine o corecție de 20%, poate ar trebui să asculți.

Știu, știu. „Dar Alexandru, ei mereu exagerează!” Sigur, ca atunci când au zis în 2007 că „fundamentele economiei sunt solide”. Sau când au prezis în 2020 că „impactul pandemiei va fi minimal”. 

Analiza lor se bazează pe niște metrici:

• P/E ratios în tech care fac bula dot-com să pară conservatoare

• Marje de profit comprimate

• O deconectare între prețul acțiunilor și realitatea economică care rivalizează cu cea dintre politicieni și alegători

Dar partea mea preferată? Actualul rally este considerată o „piață tehnică a taurilor”. Adică: „Da, indicii cresc, dar e ca și cum ai urca scările într-o clădire care se prăbușește. Tehnic, mergi în sus.”

Pentru cei care încă se agață de speranță: cifrele de mai sus ne arată că sectorul tech, acel bastion al „investițiilor inteligente” moderne, e mai supraevaluat decât promisiunile electorale. Și când spun supraevaluat, mă refer la genul de evaluări care fac Tesla să pară o afacere de cartier.

Dar, cine știe, poate de data aceasta chiar este diferit! Poate gravitația economică a fost abolită printr-un decret prezidențial. Poate…

Banii deștepți fug spre bunker

Aici vine partea care mă amuză teribil: în timp ce toată lumea sărbătorește noul bull market cu șampanie, capitalul instituțional face exact opusul. E ca și cum ai vedea toți pompierii părăsind clădirea în timp ce tu organizezi petrecerea secolului la etajul 20.

Fluxurile de capital din ultimele săptămâni citesc ca un manual de supraviețuire economică:

• ETF-uri de bunuri de consum de bază? Check.
• Euro-dolar și alte valute „plictisitoare”? Double check.
• Aur, metalul bunicilor care „nu produce randament”? Triple check.

Mă întrebați unde e ironia? Păi tocmai asta e: aceiași tipi care împing narativa „totul e minunat, cumpărați acțiuni!” își mută discret banii în cele mai defensive poziții posibile. E genul de ipocrizie care m-ar face să râd dacă nu mi-ar afecta și mie portofoliul.

Ce-mi place și mai mult e evitarea sistematică a obligațiunilor. Știți, acele instrumente „sigure” care de obicei sunt refugiul clasic în vremuri nesigure? Ei bine, pare că nimeni nu mai are încredere nici măcar în capacitatea guvernului de a-și plăti datoriile. Când bond-urile devin prea riscante pentru banii mari, știi că treaba e serioasă.

Pentru cei care încă se întreabă „cum să-ți gestionezi banii” în contextul ăsta, răspunsul instituțional pare clar: cu multă, multă precauție. 

Tech – uriașul cu picioare de lut și ego de titan

Să vorbim despre copilul răsfățat al bursei: sectorul tehnologic. Știți, acele companii care „revoluționează lumea” și care, aparent, sunt imune la legile economiei. Sau cel puțin așa credeau investitorii până să descopere că și gravitația se aplică la valorile Nasdaq.

Compresia marjelor în tech e fascinantă din punct de vedere academic și terifiantă din perspectiva portofoliului. Firmele astea, care teoretic ar trebui să fie izolate de fricțiunile comerțului fizic, se trezesc brusc că depind de același ecosistem global ca restul muritorilor.

Cloud computing-ul nu mai pare atât de eteric când realizezi că serverele au nevoie de cipuri. Cipurile au nevoie de rare earth minerals. Mineralele au nevoie de lanțuri de aprovizionare. Și lanțurile de aprovizionare au nevoie de… hai ghiciți… relații comerciale funcționale. Surpriză!

Efectul domino e aproape poetic: o companie reduce cheltuielile → scade cererea pentru servicii enterprise → scad veniturile din cloud → scad comenzile de semiconductori → șamd. 

Partea amuzantă? Evaluările din tech sunt încă la niveluri care presupun creștere exponențială infinită. E ca și cum ai evalua o mașină cu motorul defect la prețul unei navete spațiale, pe motiv că „teoretic poate zbura”.

Am analizat recent câteva companii tech mid-cap. Forward P/E de 45x pentru o firmă care abia dacă crește cu 5% anual? În ce univers paralel are asta sens? Ah, da, în universul unde „educația financiară” înseamnă să cumperi orice are logo futurist.

Și totuși, toată lumea continuă să cumpere ca și cum mâine s-ar inventa teleportarea. Pentru că, na, FOMO e o boală incurabilă în era digitală.

45% șanse de recesiune – sau cum să numeri oile negre

Probabilitatea de 45% pentru o recesiune sună abstract până realizezi ce înseamnă de fapt. E ca și cum ai arunca o monedă și speranța ta de pensionare ar depinde de rezultat. Aproape fifty-fifty. Reconfortant, nu?

Dar să analizăm semnele care mă fac să cred că balanța înclină mai mult spre fața pesimistă a monedei:

Inflația aia „tranzitorie” care cumva a devenit permanentă. Consumatorii și-au redus cheltuielile mai abitir decât un student în sesiune. PMI-ul (știți, indicele ăla pe care nimeni nu-l urmărește până nu e prea târziu) arată o contracție.

PIB-ul se târăște ca un melc astmatic în timp ce acțiunile zboară ca rachetele lui Musk. Dacă asta nu e definiția unui paradox economic, atunci nu știu ce e. Poate doar promisiunile politicienilor în campanie.

Am văzut recent o analiză care compara situația actuală cu 2007. Similitudinile sunt de-a dreptul poetice: aceeași euforie irațională, același „de data asta e diferit”, aceeași ignorare sistematică a fundamentelor. Diferența? Acum avem meme stocks și crypto. Progres, nu?

O probabilitate de 45% înseamnă că mai avem 55% șanse să scăpăm. E ca ruleta rusească, doar că în loc de un glonț, avem economiile noastre de-o viață.

Buffett și arta marțială a așteptării

Warren Buffett, oracolul din Omaha, bătrânul care a văzut mai multe cicluri economice decât are Bitcoin maximaliști neuroni, stă pe un munte de cash mai mare decât PIB-ul unor țări. Și nu face absolut nimic cu el.

Să punem în perspectivă: omul ăsta, care a construit un imperiu de 800 de miliarde cumpărând când alții vindeau, acum preferă să țină banii la saltea (metaforic vorbind). Ultima dată când a făcut asta a fost în 2007. Vă sună cunoscut?

Ce-mi place la strategia lui actuală e simplitatea brutală: de ce să cumperi acțiuni supraevaluate când poți aștepta să le cumperi la preț de lichidare? E ca și cum ai refuza să cumperi un iPhone la preț întreg știind că Black Friday e după colț.

Dar generația TikTok de investitori nu înțelege răbdarea. Pentru ei, a sta pe cash e ca și cum ai rata cea mai tare petrecere din oraș. Newsflash: petrecerea aia se termină de obicei cu mahmureală economică și regrete existențiale.

Am auzit recent pe cineva spunând că „Buffett a îmbătrânit și nu mai înțelege noua economie”. Sigur, pentru că un tip care a supraviețuit la 15 recesiuni, două crize petroliere și o pandemie globală sigur nu știe ce face. Logic impecabil.

Adevărul dureros? Când Buffett stă pe margine, nu e pentru că a ratat trenul. E pentru că știe că trenul se îndreaptă spre prăpastie și preferă să aștepte următorul. Unul care chiar merge undeva.

Sindromul hamsterului financiar – de ce pierzi mereu la bursă

Acum să vorbim despre noi, investitorii de retail. Știți, acei eroi moderni care oscilează între „am descoperit secretul bogăției” și „bursa e măsluită” de vreo 47 de ori pe lună.

Comportamentul tipic al investitorului român (dar nu numai) e fascinant din perspectivă antropologică: cumpără pe vârf pentru că „toată lumea face bani”, vinde pe fund pentru că „vine apocalipsa”, și apoi repetă ciclul cu religiozitatea unui ritual păgân.

Problema fundamentală? Tratați bursa ca pe Vlad Cazino, nu ca pe o metodă serioasă de construire a averii. Diferența dintre gambling și investiții inteligente e că la păcănele măcar știi că șansele sunt împotriva ta.

Am văzut recent pe un forum de „educație financiară” pe cineva întrebând dacă să-și vândă apartamentul ca să cumpere acțiuni Tesla. În 2024. După creșterea de 1000%. Genul ăsta de gândire strategică face ca deciziile mele proaste să pară geniale prin comparație.

Secretul pe care Wall Street nu vrea să-l știți? Nu există. Serios. Să nu cumpărați high, să nu vindeți low, să nu vă bazați pe sfaturi de pe Reddit, și să înțelegeți că „to the moon” nu e o strategie de investiții.

Dar știu că o parte dintre voi nu o să mă ascultați. O să continuați să alergați în roata hamsterului, convinși că de data asta o să fie diferit. Că de data asta chiar ați prins momentul perfect. Că de data asta…

Vestea bună? Există o cale de ieșire din acest ciclu al erorilor financiare colective. Și nu, nu implică cristale energetice sau cursuri de „îmbogățește-te rapid”.

Înțelepciunea costă, dar prostia costă mai mult

După toată această plimbare prin parcul de distracții al iluziilor financiare, probabil vă întrebați: „Bine, Alexandru, și acum ce facem?”

Răspunsul e simplu și complicat în același timp: învățați. Nu de pe TikTok, nu de la verii care au câștigat o dată la crypto, ci serios, metodic, cu răbdare.

De aceea vă invit să vă alăturați cursului nostru GRATUIT de educație investițională. Nu vă promit că o să vă faceți milionari peste noapte (asta ar fi red flag numărul unu), dar vă promit că o să înțelegeți cum să nu mai fiți carnea de tun a piețelor financiare.

Și dacă vreți să rămâneți la curent cu analizele astea sincere despre piețe, abonați-vă la newsletter-ul Pastila Financiară. Transformăm știrile financiare aride în povești pe care chiar le puteți înțelege (și din care chiar puteți învăța ceva).

Pentru cei care preferă să asculte în loc să citească, avem și versiunea audio a acestor analize. Perfectă pentru drumul spre muncă, când vă puteți educa în loc să vă enervați în trafic.

Plus, explorați și celelalte proiecte Profit Point – pentru că educația financiară nu se oprește la un singur articol.

Până data viitoare, țineți minte: într-o lume unde toți aleargă după profituri rapide, cei care au răbdare sunt regii. Iar regii nu se grăbesc niciodată.

Alexandru Chirilă

P.S. Anul viitor pe vremea asta ori o să-mi mulțumiți că v-am avertizat, ori o să fiți prea ocupați numărându-vă profiturile ca să vă pese.