Blog

Ediția din acest an a Campionatului Mondial de Fotbal este una controversată încă de la început prin prisma modului în care a fost aleasă țara gazdă, dar asta nu ne-a împiedicat pe noi ce urmărim meciurile din fața televizorului să ne bucurăm de spectacolul meciurilor care sunt organizate în Qatar.

Spre surprinderea tuturor (cred), au fost meciuri frumoase cu rezultate la care nu se aștepta nimeni. Nici cele mai optimiste pronosticuri nu prevesteau faptul că Argentina va pierde cu scorul de 2-1 în fața Arabiei Saudite, sau că Tunisia va câștiga în fața Franței cu scorul de 1-0.

Una dintre echipele favorite la câștigarea marelui trofeu, Germania, a părăsit competiția după ce a pierdut cu scorul de 2-1 în fața Japoniei, a făcut egal cu Spania și a câștigat cu scorul de 4-2 cu Costa Rica. Nici Spania nu a avut un parcurs prea confortabil, părăsind competiția. Alte meciuri cu rezultate surprinzătoare au fost Brazilia 0 – 1 Camerun și Coreea de Sud 2 – 1 Portugalia.

Putem spune că am avut parte de cea mai imprevizibilă surpriză. După cele opt meciuri, Spania a părăsit competiția după o înfrângere rușinoasă cu Maroc. 😲

Argentina – Franța e marea finală a Campionatului Mondial din Qatar. Ultimul act se va disputa duminică, 18 decembrie, de la 17:00.

Se vede evoluția pozitivă a fotbalului asiatic și african, iar fotbalul din Orientul Mijlociu nu e de neglijat. Echipele europene au plecat cu prima șansă și, poate, prea încrezătoare în lupta cu echipele din Asia, Africa și Orientul Mijlociu. În schimb fotbalul sud-american rămâne cel mai spectaculos și ar merita un nou titlu.

Pentru unii jucători, Campionatul Mondial de Fotbal Qatar 2022 este ultima competiție majoră!

Accidentările, retragerile din carieră sau problemele de mobilitate sunt parte din viața sportivilor, iar aceștia au nevoie întotdeauna de un plan de rezervă (cum a fost și cazul meu).

Surprizele fotbalului se regăsesc și pe piețele financiare. Sportivii se bucură de banii încasați, de distracții, cheltuie fără măsură, dar nu se gândesc la viitor, iar aceasta este una dintre cel mai des întâlnite greșeli și nu doar în rândul sportivilor, ci la modul general.

Categoric în fotbal fără pasiune și perseverență nu ajungi nicăieri. Banii nu sunt chiar mulți dacă joci la echipe mici, succesul nu vine peste noapte acesta se construiește în timp. Drumul către succes este deseori o călătorie lungă și anevoioasă! Este nevoie de muncă și de timp pentru a-ți construi un viitor ca cel din visurile tale. Pe scurt perseverența este cheia unei vieți reușite.

De când suntem mici suntem îndemnați să practicăm un sport pentru a ne dezvolta condiția fizică sau modul în care ne comportăm într-o echipă.  Din punctul meu de vedere cel mai dificil moment în viața unui sportiv se rezumă la momentul în care trebuie să depășești o înfrângere. Din exterior nu pare ceva dificil de făcut, dar dacă este trăit de un sportiv care muncește câteva luni într-un mod intens pentru a reuși o anumită performanță, acest lucru poate reprezenta un moment critic. În esență acestea sunt momentele care modelează un sportiv și care îl definesc, deoarece acesta trebuie să înțeleagă, că în unele cazuri oricât ai munci pentru un anumit rezultat, poate să nu fie de ajuns, ci trebuie să muncească la aceeași intensitate în continuare. Ca și în oricare alt domeniu, la un moment dat poate apărea dorința de a renunța. În sport poate fi și mai frecvent întâlnită deoarece zilnic trebuie să-ți depășești anumite limite, dar odată ce această dorință apare aduce o serie de întrebări printre care: De ce continui să fac asta? Oare merită toată munca depusă? Iar dacă sportivul nu reușește să își răspundă la aceste întrebări într-un mod pozitiv, intensitatea acestei dorințe crește, ceea ce o face și mai dificil de depășit.

Prezența sacrificiilor în viața sportivă este o normalitate deoarece trebuie să renunți la multe obiceiuri pe care le-ai face în timpul liber și care îți aduc o fericire temporară și indicat ar fi ca orice venituri generezi, obligatoriu în prezent să pui deoparte primii 20%, plătește-te pe tine primul. Există un sistem care domină viețile celor mai mulți dintre noi. De obicei liderii plătesc pe toată lumea și se lasă pe ei la urmă, dar eu cred că noi suntem cei mai importanți oameni de pe lume, așa că trebuie să ne plătim pe noi întâi. Te pui înaintea tuturor făcând acest lucru și te simți mai important.

Din pasiune pentru educație financiară si din dorința de a ajuta tinerii am luat decizia de a ieși din birouri,  am semnat un parteneriat cu Farul Constanța. Ne propunem să fim alături de sportivii de performanță, pregătiți de Academia Hagi, pentru a le oferi sprijinul educațional necesar dezvoltării unui drum independent financiar și după terminarea carierei fotbalistice.

La fel ca proiectele pe plan sportiv pe care ni le propunem, unde pentru a construi succesul este nevoie de un plan pe termen mediu și lung, credem că acest lucru se aplică și activităților ce pot asigura o stabilitate financiară și după încheierea activității fotbalistice, pentru că educația financiară este vitală în gestionarea eficientă a resurselor.

Spor la pips!

Warren Buffett: Be Fearful When Others Are Greedy

Warren Buffett a descris odată frica și lăcomia drept boli care îi infectează pe investitori. Acesta a spus odată că este înțelept ca investitorii să fie „temători atunci când alții sunt lacomi și lacomi când alții sunt fricoși”.  Această afirmație este oarecum o viziune contrarie asupra piețelor bursiere și se leagă direct de prețul unui activ: atunci când alții sunt lacomi, prețurile de obicei se ridică și ar trebui să fii precaut să nu plătești în exces pentru un activ care ulterior duce la randamente anemice. Atunci când alții se tem, poate prezenta o oportunitate de investiție bună.

Deoarece prețul este ceea ce plătiți, iar valoarea este ceea ce obțineți, plătirea unui preț prea mare poate decima randamentele. Pentru a detalia acest lucru, valoarea unei acțiuni este relativă la numărul de câștiguri pe care le va genera pe durata activității sale. În special, această valoare este determinată prin actualizarea tuturor fluxurilor de numerar viitoare la o valoare actuală sau o valoare intrinsecă.

Warren Buffett este unul dintre cei mai cunoscuți și mai influenți investitori de valoare ai erei moderne, iar ca investitor de valoare, Buffett caută acțiuni care se tranzacționează sub valoarea lor intrinsecă. Acest lucru se poate întâmpla atunci când există frică pe piață și investitorii intră în panică la vânzare, scăzând prea mult prețurile. Acesta este motivul pentru care Buffett susținea acest lucru care treptat s-a transformat într-un citat celebru.

De ce ar trebui investitorii să se teamă când alții sunt lacomi?

Această idee vine din înțelegerea psihologiei pieței. Adesea, investitorii, mai ales în ansamblu, sunt conduși de emoții precum frica și lăcomia. Dacă piețele sunt în creștere, lăcomia îi poate face pe oameni să cumpere și să liciteze la prețuri, în speranța unor randamente sau profituri din ce în ce mai mari. Acest lucru, la rândul său, poate duce la bule de active, care în cele din urmă vor apărea.

Odată cu prăbușirea bursei, frica este cu siguranță răspândită. Iată trei pași pe care îi poți face pentru a fi lacom în timp ce aproape toți ceilalți se tem:

1. Vedeți prăbușirea pieței pentru ceea ce este, și anume o oportunitate!

Poate cel mai important lucru pe care îl poți face acum este să vezi că lucrurile sunt cu adevărat. Sigur, piața este în scădere. Dar este într-adevăr o oportunitate pentru investitorii care au ceva bani de folosit.

Rețineți ce a spus Buffett în cele mai negre zile ale crizei financiare care a început în 2008 și s-a extins până în 2009: „A fost o perioadă ideală pentru investitori: un climat de frică este cel mai bun prieten al lor”. Privind retrospectiv, cuvintele lui s-au dovedit a fi 100% corecte. Investitorii care au cumpărat la sfârșitul lui 2008 și începutul lui 2009 și au rezistat câțiva ani au făcut avere. Ați putea fi tentat să strângeți banii pe care îl aveți cu toată incertitudinea legată de focarul de coronavirus. Este o atitudine înfricoșătoare, totuși. Buffett a remarcat în trecut că „cea mai bună șansă de a desfășura capital este atunci când lucrurile merg în jos”.

2. Caută calitate!

Odată ce vedeți climatul actual al pieței de valori ca pe o oportunitate, începeți să căutați acțiuni de calitate. După cum a spus odată Buffett: „Fie că vorbim de șosete sau de acțiuni, îmi place să cumpăr mărfuri de calitate atunci când sunt reduse”. Ați putea fi tentanți să cumpărați acțiuni doar ale celor mai doborâte acțiuni. Însă amintiți-vă de următorul sfat de la legendarul investitor: „Piața de valori este un joc fără grevă. Nu trebuie să vă balansați la orice – puteți aștepta pitch-ul”.

Recomandarea mea este să urmezi abordarea lui Buffett de a „cumpăra companii cu istoric puternic de profitabilitate și cu o franciză de afaceri dominantă.

3. Gândește întotdeauna pe termen lung!

Indiferent ce faci, gândește pe termen lung. Buffett a avut exact dreptate când a spus: „Dacă nu ești dispus să deții o acțiune timp de 10 ani, nici să nu te gândești să le deții timp de 10 minute”.

Sfaturi extraordinare oferite de-a lungul timpului:

Buffett a oferit atât de multe sfaturi incredibile de-a lungul anilor, încât am atins suprafața doar cu citatele pe care le-am menționat. Vă las cu încă o înțelepciune profundă de la legendarul investitor: „Nu este necesar să faceți lucruri extraordinare pentru a obține rezultate extraordinare”.

A fi lacom atunci când ceilalți le este frică nu necesită un efort extraordinar. Tot ce trebuie să faci este să urmezi cei trei pași descriși mai sus pentru a obține rezultate extraordinare pe termen lung.

Ciclul lăcomiei și al fricii se joacă din nou și din nou. Mulți investitori își lasă emoțiile să pună mâna pe ei și aceștia iau exact decizia opusă de cumpărare/vânzare pe care ar trebui să o ia în acel moment.

Să-ți fie frică atunci când alții sunt lacomi nu este același lucru cu să-ți fie frică; înseamnă să fii sceptic și să-ți extinzi marja de siguranță necesară. Investitorii ar trebui să fie deosebit de sceptici cu privire la ceea ce este promovat de cultură și mass-media. Urmând doar acest sfat de la Warren Buffett, vă veți îmbunătăți considerabil șansele de a fi un investitor de succes.

Recunosc, este mai greu decât pare. Trebuie să-ți faci tema. Trebuie să înveți să-ți controlezi emoțiile.

Acei investitori care urmează strategii de investiții valorice se vor găsi în mod natural să fie fricoși atunci când alții sunt lacomi. Ca și imaginarul Mr. Market al lui Benjamin Graham, poți deveni un investitor inteligent care profită de lăcomia și frica investitorilor care lasă emoțiile să le afecteze deciziile de investiții.

Putem analiza ce a făcut Warren Buffet și putem beneficia de asta. În apogeul crizei din 2008, a investit în Goldman Sachs și General Electric, când piețele ating noi niveluri minime în fiecare zi, de parcă nu exista mâine. Ceea ce vrea să spună este că va fi sânge peste tot și nimeni nu va avea curaj și resurse să cumpere pe piață și acesta este momentul în care obțineți acțiuni sub valoarea lor intrinsecă. De asemenea, conversația este adevărată. Prețurile continuă să crească dincolo de valoarea intrinsecă și ajung la un punct în care aceasta devine nesustenabilă. „Capitalul orb” inundă piața și evaluările devin nebunești, cum ar fi el în bule în 2000 doar pentru a fi urmate de o corecție crudă. Trebuie să ieși înainte să se întâmple asta. Desigur, nimeni nu poate cronometra piața, dar urmând acest principiu, aveți tendința de a beneficia enorm de ore suplimentare.

Toate aceste aspecte si multe alte strategii le poți învăța alături de un mentor ce urmează aceleași principii și îți va ușura parcursul dar si timpul de care ai nevoie pentru a ajunge la obiectivul tău, pentru a-l vedea împlinit.

Revin cu întrebarea: lăcomia este bună sau rea? 🤔

Spor la pips! 💰

Ce oportunități găsești în piața în momentul în care prețurile scad?

Crizele nasc oportunități investiționale, și cei care mă cunoașteți știți că folosesc această frază destul de des pentru că sunt un investitor cu 11 ani experiență și am prins vreo 2 crize până în prezent inclusiv le-am studiat pe cele precedente.

O criză financiară este de obicei asociată cu o recesiune, care marchează o perioadă de scădere a performanței economice în întreaga economie.

De la maximul atins la începutul anului, Bursa a suferit o ușoară corecție (-6,38%). Iar mulți investitori au început să se întrebe dacă ăsta este începutul unei scăderi mai serioase și ce pot face ca să profite de ea.

Ei bine, când vine vorba de a beneficia de pe urma scăderilor pe Bursă, în principiu ai două variante:

1. Prima este să profiți de reducerile de prețuri (un fel de Black Friday în piețe) pentru a cumpăra mai multe acțiuni ale companiilor care crezi că vor performa bine pe termen lung. Cu alte cuvinte, „BUY THE DIP!”. 
2. Cea de-a doua variantă prin care poți profita de pe urma scăderilor de pe Piața de Capital este prin strategia numită Short Selling, care s-ar traduce ca Vânzare în Lipsă. Iar Short Selling-ul presupune să speculezi de pe urma scăderilor de preț ale unui activ.

Deși sună foarte interesant, Vânzarea în Lipsă este o strategie de tranzacționare avansată ce presupune foarte multă experiență și disciplină. De aceea, în articolul de astăzi mi-am propus să-ți explic ce este Short Selling-ul, cum funcționează el, și care sunt beneficiile acestei strategii.

Ce este conceptul de Short Selling?

Short Selling, sau “vânzarea în lipsă”, este o strategie de investiții, sau de tranzacționare, care are drept obiectiv specularea cu privire la scăderea prețului unei acțiuni sau al altor active. Este o strategie avansată, care ar trebui să fie întreprinsă numai de către traderi și investitori ce au cunoștințe în acest domeniu.

Când investiți în acțiuni la modul tradițional, cumpărați acțiuni ale unor companii despre care credeți că au o perspectivă pozitivă și un potențial de creștere – acest lucru este cunoscut sub denumirea de poziție long. Când faceți short selling sau deschideți o poziție „short” pe acțiuni, faceți exact opusul. Vânzătorii în lipsă identifică acțiuni sau piețe despre care cred că ar putea fi pregătite pentru o scădere.

Short selling sau vânzarea în lipsă este o strategie de tranzacționare care presupune vânzarea unei acțiuni sau a unui titlu de valoare care nu este în proprietatea unui investitor (CFD-uri). Vânzarea în lipsă este motivată de convingerea că prețul acelei acțiuni va scădea, permițându-i investitorului s-o cumpere înapoi la un preț mai mic pentru a obține un profit. Vânzarea în lipsă poate fi determinată de dorința de a specula o evoluție a unui activ sau din dorința de a acoperi riscul de scădere a unei poziții long într-o acțiune. Pentru a putea fi executată, vânzarea în lipsă presupune împrumutul unui titlu de valoare si vânzarea acestuia, urmând ca ulterior să fie răscumpărat la preșul pieței si restituit. Spre exemplu, presupunem că un broker consideră că prețul unei acțiuni X, care se tranzacționează la o valoare de 25 lei/bucata va scădea și decide să împrumute 100 de bucăți pentru a le vinde, încasând astfel suma de 2.500 lei, fiind acum într-o poziție short, deoarece a vândut ceva ce nu a deținut. Peste o perioadă, dacă prețul acelei acțiuni va scădea la 20 lei/bucată, același investitor cumpără din piață cele 100 de bucăți și le restituie, obținând astfel un profit de 500 de lei din diferența prețului. În egală măsură, dacă prețul acțiunii ar fi crescut, investitorul ar fi înregistrat pierdere.

De ce să integrezi short selling în strategia de tranzacționare?

Principalul beneficiu al Short Selling-ului este faptul că îți permite să profiți de pe urma scăderilor de preț. În perioadele în care prețurile instrumentelor financiare se corectează, poți câștiga bani Vânzând în Lipsă diferite active folosind instrumente de tip CFD.

Piețele de tranzacționare sunt foarte volatile și sunt influențate de diverși factori. Prețul este determinat de cerere și ofertă care sunt influențate de diverși factori precum:

• Dezvoltarea economică și evenimentele economice
• Știrile din spațiul media care pot influența cererea și oferta activelor financiare în funcție de optimismul sau pesimismul pe care îl prezintă
• Reglementările guvernamentale pot influența cererea sau oferta unui activ financiar atât la nivel local, dar și la nivel internațional
• Teama investitorilor sau lăcomia lor de a investi în acțiuni, criptomonede, sau alte active financiare pot crește sau scădea prețul acestora.

Pentru următoarea perioada aș putea sugera să investești în tine, să înveți anumite strategii generatoare de venit, cu cât ai mai multe cunoștințe vei privi perioadele de recesiune ca oportunități ce îți vor aduce venituri pasive.

Spor la pips!

Trebuie spus că Banca Națională și Guvernul sunt două instituții care încearcă să combată în permanență apariția unui astfel de fenomen, însă sunt nenumărate motive pentru care crizele apar și acestea sunt chiar sănătoase, cele mai recente fiind: pandemia și modul în care a fost administrată, la care se adaugă destabilizarea pieței energiei și războiul, care au generat o criză economică. Aparent, noi în momentul de față nu suntem în recesiune, dar suntem foarte aproape. Instituțiile internaționale au revizuit cu minus creșterile economice în toată lumea, și în România, cum era de așteptat.

Prin urmare o criză previzibilă este o criză care în cele mai multe situații poate să fie combătută cu un arsenal de mijloace destul de amplu. Totuși, nu toate crizele pot fi combătute, unele crize se manifestă în ciuda tuturor mecanismelor și sistemelor existente. O criză este rezultatul unui șir de sisteme care eșuează în rolul lor de a preveni producerea accidentului pe care au fost proiectate să-l prevină. Atunci când vedem o serie de sisteme care dau greș, este momentul să ne pregătim de impact.

Cum văd românii măsurile luate de autorități și evoluția economică a României până la sfârșitul anului?

Cererea agregată în economiile cele mai dezvoltate a înregistrat un declin, în timp ce creşterea preţurilor la energie şi materii prime a atras presiuni inflaţioniste, care au limitat marja de manevră a autorităţilor pentru reducerea ratelor dobânzilor.

Criza din 2022 din România este o criză generată de șocuri externe, manifestarea ei în economia românească este inevitabil condiționată de slăbiciunile specifice economiei României. În cazul unui șoc, în mod evident crăpăturile apar în punctele de slăbiciune.

Haideți să discutăm puțin despre cauzele care duc la o criză financiară 

Actuala criză are cauze multiple și efectele nu sunt imediate, ci pe termen lung și se constată că nu au fost luate în considerare diferitele semnale de alarmă, iar atât anvergura crizei, cât și impactul și efectele de contagiune au fost subestimate. Dezechilibrele globale, cadrul de reglementare (reglementare și supraveghere) și politica monetară, împreună cu factori specifici inerenți sistemului financiar, cum ar fi complexitatea și opacitatea produselor financiare, sisteme de remunerare pe termen scurt și modele de afaceri necorespunzătoare sunt cei trei factori principali care au contribuit la actuala criză financiară. Multiplicarea, în sectorul financiar, a conflictelor de interese, de interese personale și a cazurilor de actori „prea apropiați pentru a vorbi” au contribuit, în unele cazuri, la agravarea crizei. De asemenea politica monetară americană expansionistă a favorizat un exces de lichidități în căutarea unui randament ridicat și dezvoltarea unei cereri interne bazate pe creditul de consum și deci pe îndatorarea gospodăriilor, precum și cheltuieli publice ridicate, finanțate prin accesul cu costuri mici la capital.

Piețele financiare au fost marcate de un comportament speculativ, unii investitori asumându-și riscuri foarte mari, fenomen agravat de oligopolul reprezentat de agențiile de rating; constată că orice economie de piață funcționează cel mai bine dacă este însoțită de o reglementare convenită în mod democratic, transparentă și pe mai multe paliere, corelată cu o etică și o morală sănătoase care încurajează sistemele financiare și economice solide și nu afectează economia reală. Structurile de guvernanță economică și financiară ce existau înaintea declanșării crizei la nivel internațional, în SUA sau în Uniunea Europeană nu au avut coerența și autoritatea necesare pentru a separa supravegherea prudențială micro de cea macro, s-au bazat în mod excesiv pe supravegherea microprudențială dinspre bază înspre vârf a instituțiilor financiare și pe monitorizarea la nivel de țară a indicatorilor macroeconomici, neglijând astfel aspectul la nivel de sistem privind evoluțiile financiare și macroeconomice care ar necesita monitorizarea interacțiunii dintre instituțiile financiare și dintre țări. Să nu uităm de absența unui model mai sustenabil de producție, distribuție și consum în contextul schimbărilor climatice, al pierderii biodiversității și al epuizării resurselor naturale agravează cauzele fundamentale ale crizei.

Uniunea Europeană a recunoscut libera circulație a capitalurilor prevăzută în tratatele UE în iulie 1990, decizie ce a contribuit la dezvoltarea economică, însă libera circulație a capitalului nu a fost dublată de o armonizare a fiscalității economiilor, de o reglementare și de o supraveghere transfrontalieră sau europeană la un nivel adecvat iar absența reglementării adecvate, a supravegherii stricte și lipsa totală a instrumentelor de gestionare a situațiilor neprevăzute în cazul producerii unei crize bancare au arătat ce lung drum trebuie să parcurgă Uniunea Europeană până va ajunge să dețină mecanisme capabile să gestioneze provocările politice asociate existenței unei piețe unice și a unui sistem financiar integrat; observă, în special, lipsa unui mecanism privind falimentele transfrontaliere.

Iar lista poate continua, însă vreau să discutăm despre principalele efecte:

Deficitul public a crescut de la 2,3 % din PIB în 2008 la 7,5 % în 2010 în Uniunea Europeană și de la 2 % la 6,3 % în cadrul zonei euro conform Eurostat, rata datoriei publice crescând de la 61,6 % din PIB în 2008 la 79,6 % în 2010 în Uniunea Europeană și de la 69,4 % la 84,7 % în zona euro, zădărnicind în doi ani aproape două decenii de eforturi de consolidare bugetară depuse de unele state membre; regretă acest eșec, care va îngreuna și mai mult rezolvarea problemei demografice și a situației ocupării locurilor de muncă. Situația finanțelor noastre publice era deja una slabă înainte de criză: începând cu anii ’70, datoria publică a statelor membre a crescut încetul cu încetul sub influența diferitelor perioade de încetinire a ritmului economiei; observă că prețul planurilor de redresare, reducerea veniturilor fiscale și cheltuielile mari cu protecția socială au condus la o agravare a datoriei publice și a proporției pe care aceasta o ocupă în PIB în toate statele membre, deși în măsuri diferite. Se estimează că nu s-au manifestat încă toate efectele crizei și că o nouă recesiune, ca în cazul crizelor succesive, nu poate fi exclusă, în special în ceea ce privește rata șomajului.

Criza a avut consecințe asupra ocupării forței de muncă în ansamblul Uniunii, deși reducerea ocupării forței de muncă s-a limitat la 1,9% în medie în UE-27, iar efectele negative asupra ocupării forței de muncă vor continua din cauza decalajului obișnuit între conjunctura economică și piața muncii; subliniază opinia Comisiei, conform căreia rata șomajului în UE se va apropia de 11% în 2010, ceea ce va avea consecințe considerabile asupra capitalului uman al UE. Deși o politică de reducere a datoriei este importantă, o consolidare rapidă a finanțelor publice nu ar trebui să se producă în detrimentul sistemelor de protecție socială și de servicii publice, rolul lor de stabilizatori automați și de factori de amortizare a crizei fiind pe bună dreptate unanim recunoscut; consideră, de asemenea, că promovarea eficienței în domeniul protecției sociale și al serviciilor publice poate ameliora în același timp eficiența economică și calitatea serviciilor; recunoaște că incapacitatea de a găsi echilibrul ar putea conduce la o creștere scăzută pe termen lung, însoțită de un șomaj persistent și, în consecință, de o erodare inevitabilă a competitivității Europei pe plan mondial. Precum în cazul oricărei crize, și cea actuală are consecințe negative asupra creșterii și ocupării forței de muncă și afectează în primul rând cele mai vulnerabile categorii, cum ar fi tinerii, copiii și femeile, precum și minoritățile etnice și imigranții.

Soluționarea crizelor este un efort major iar politicile UE ar trebui să aibă ca obiectiv prioritar dublarea creșterii potențiale printr-o mai bună coordonare și restructurare bugetară, Fiecare stat membru trebuie să găsească cea mai bună modalitate pentru a-și adapta modelul de dezvoltare economică și să reflecteze la rolul său ca putere industrială, UE trebuie să abordeze provocarea pe care o constituie îmbătrânirea populației, în special prin ocuparea forței de muncă și formarea lucrătorilor, fiecare stat membru trebuie să-și restabilească controlul asupra finanțelor publice; este necesară o redistribuire a resurselor pentru a consolida investițiile în sectoare cu potențial mare de creștere și pentru a reduce deficitele generate de criză, trebuie să se pună accentul pe solidaritate, protecția locurilor de muncă și justiție socială, trebuie descurajată sporirea competitivității prin subminarea drepturilor lucrătorilor; accentul ar trebui pus pe îmbunătățirea calității produselor, educație, inovare, dezvoltarea noilor surse de energie, a științei și tehnologiei, ar trebui luate în considerare particularitățile teritoriale și impactul asimetric al crizei în elaborarea politicilor de ieșire din criză, modelele de investiții pentru ieșirea din criză ar trebui să fie aliniate la prioritățile de creștere pe termen lung.

Sincer… cei care le înțeleg ajung să iubească crizele pentru că ele sunt absolut necesare în funcționalitatea economiei, acestea normalizează piața muncii, cresc productivitatea cu cel puțin 50%, companii de pe locurile 10 sau 20 pot ajunge în primele 3 în mai puțin de doi ani, normalizează prețurile care au fost umflate artificial, în foarte multe industrii, aduc o creștere mare de inovație în business-uri, pentru a supraviețui și a rămâne competitive și lista poate continua…

Crizele ne oferă astfel de oportunități așa că nu ar trebui să îți fie frică de crize, ci ar trebui să te înspăimânte pierderea oportunităților care se ivesc în piețele financiare pe timp de criză.

Nimeni nu poate ști când va veni următoarea criză însă ele sunt ciclice. Următoarea criză financiară nu e despre „dacă” vine, ci e despre „când”. Dacă suntem pregătiți, atât la nivel personal, cât și la nivelul instituțiilor și statelor, nu ne vor mai lua atât de mult prin surprindere și vom reduce pierderile. Iar dacă suntem echilibrați în tot ceea ce facem și dacă gândim pe termen lung, nici crizele nu vor mai fi așa de puternice.

Spor la pips!

Dilema metaversului!

În urmă cu trei săptămâni, Meta și-a lansat raportul privind veniturile din T3 și a oferit o perspectivă pe termen lung, ceea ce a dezamăgit pe toată lumea. Raportul a arătat că veniturile Meta în T3 au fost de numai 27,71 miliarde USD, în scădere cu 4,5% Y/Y, venitul net a fost de 4,4 miliarde, în scădere cu 52% Y/Y, iar prețul mediu pe anunț a scăzut cu 18% Y/Y. După ce au apărut rezultatele, acțiunile Meta au scăzut și au scăzut în prezent cu peste 30% în comparație cu o lună în urmă.

Explicat pe larg, aici.

În timp ce o parte din scădere ar putea fi atribuită scăderii cheltuielilor generale de publicitate care a afectat negativ activitatea de bază a Meta, cea mai mare parte a fost totuși cauzată de ambiția necruțătoare a lui Mark Zukerberg de a face din Meta o companie metaverse, care continuă să vină la un preț ridicat pentru acționari. Ceea ce a mai arătat raportul Q3 este că departamentul Reality Labs al Meta, care este responsabil pentru crearea proiectelor metaverse ale companiei, a generat doar 285 de milioane de dolari în venituri, în scădere față de 558 de milioane de dolari în urmă cu un an. În același timp, performanța slabă a Reality Labs a fost, de asemenea, responsabilă pentru scăderea veniturilor totale ale companiei, deoarece pierderea netă a departamentului pentru cele trei luni a fost de 3,67 miliarde USD. Pierderile totale ale Reality Labs pentru primele 9 luni ale anului au fost de 9,4 miliarde de dolari și, fără îndoială, vor depăși pragul de 10 miliarde de dolari până la sfârșitul anului.

Mai rău este că, pe măsură ce business-ul de bază al Meta se confruntă cu un declin ciclic, Mark Zuckerberg continuă să dubleze ambițiile metaversului Meta. El a declarat în timpul ultimului apel de conferință că unele cheltuieli ale celor de la Reality Labs sunt așteptate să crească din nou semnificativ în 2023, cei mai mari factori ai acestui fapt fiind lansarea următoarei generații a căștilor noastre Quest pentru consumatori și angajarea care a fost făcută în 2022, dar pentru care vom plăti primul. an întreg de salarii anul viitor.

Pentru a înțelege amploarea cheltuielilor viitoare, ar trebui să aruncăm o privire la CapEx istoric al Meta și să-l comparăm cu previziunile companiei pentru următorii ani. În 2020 și 2021, când piața de publicitate era în plină expansiune în ciuda pandemiei și veniturile Meta creșteau agresiv cu o rată de două cifre, cheltuielile anuale de capital ale companiei au fost de 15,1 miliarde de dolari, respectiv 18,6 miliarde de dolari. Acum cheltuielile de publicitate sunt reduse și compania este pe cale să raporteze o scădere a veniturilor a/a, Meta recomandă ca cheltuielile de capital în 2022 și 2023 să fie de 32-33 de miliarde de dolari, respectiv 34-39 de miliarde de dolari. În același timp, cheltuielile totale în 2023 sunt de așteptat să fie în intervalul de la 96 de miliarde de dolari la 101 de miliarde de dolari, în creștere de la 85 de miliarde de dolari la 87 de miliarde de dolari în 2022, deoarece compania consideră că pierderile Reality Labs ar crește semnificativ Y/ Y. Având în vedere aceste cifre și o perspectivă atât de sumbră, nu este surprinzător faptul că am experimentat o asemenea depreciere a acțiunilor Meta în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, având în vedere că Mark Zuckerberg este mai mult decât probabil să continue să forțeze pentru realizarea ambițiilor metaverse ale lui Meta, întrebarea este acum dacă astfel de cheltuieli sunt justificate.

Citește mai multe despre acest subiect, aici.

Pe de o parte, există rapoarte care afirmă că piața metaverselor va crește cu o rată anuală de ~40% și va valora aproape 1 trilion de dolari până la sfârșitul deceniului. Pe de altă parte, avem articole de opinie scrise pentru magazine respectate, care afirmă că nimeni nici măcar nu știe ce este metaversul exact, pentru că pentru unii este un avatar dintr-un anumit univers artificial, în timp ce pentru alții este un joc pe care îl joci folosind setul cu cască. Pentru Meta, metaversul este o combinație a ambelor opinii.

Anul trecut, compania a lansat o versiune de căști a aplicației sale emblematice metaverse Horizon Worlds și intenționează să lanseze o versiune web a aplicației în viitor. Problema este că, potrivita anumitor discuții interne, angajații companiei abia folosesc Horizon Worlds, iar aplicația în sine nu este cea mai validă. Având în vedere acest lucru, există posibilitatea ca tot capitalul care a fost cheltuit și este pe cale să fie cheltuit pentru construirea proiectelor metaverse ale Meta să poată fi irosit cu ușurință dacă compania nu reușește să îmbunătățească Horizon Worlds și să-și sporească implicarea acolo pentru a atrage noi agenți de publicitate. În trecut, Meta s-a luptat deja să lanseze cu succes noi produse din afacerile non-core, cea mai recentă dintre acestea fiind propria sa stablecoin Facebook Diem, care a fost anulată după un control de reglementare.

Este ceva de care mulți investitori se tem, deoarece, în loc să îmbunătățească activitatea de bază a companiei, conducerea Meta cu Mark Zuckerberg la cârma încearcă să construiască o lume virtuală care este pe cale să coste acționarilor pierderi de peste 10 miliarde de dolari doar în acest an, fără a înțelege clar despre acest lucru. cum să recuperezi toți acești bani în viitor. Datorită acestui fapt, unii dintre marii investitori ai Meta au început deja să scrie scrisori deschise lui Mark Zuckerberg invitându-l să se concentreze pe activitatea de bază a companiei, în timp ce alții și-au exprimat frustrarea la adunarea acționarilor. Problema este că Mark Zuckerberg deține majoritatea puterii de vot în Meta și, ca urmare, nici măcar o revoltă a acționarilor nu ar putea schimba situația dacă CEO-ul decide să continue să dubleze metaversul.

După cea mai recentă depreciere, unii ar putea considera că acțiunea Meta este un chilipir la nivelurile actuale. În mare parte, acest lucru este adevărat, având în vedere că la momentul de față a este subevaluată exclusiv pe baza fundamentelor actuale. Cu toate acestea, avantajul este mai mic decât în ​​urmă cu o lună și există întotdeauna riscul ca o scădere prelungită a cheltuielilor publicitare și/sau o posibilă creștere suplimentară a cheltuielilor de capital să conducă la o altă modificare a ipotezelor și la o valoare justă și mai mică.

Vestea bună este însă că Meta are câțiva catalizatori, care ar putea ajuta afacerea să-și îmbunătățească performanța în următoarele luni.

Cred cu tărie că în ciuda tuturor acestor schimbări, mediatizări, Facebook/Meta va supraviețui, este în topul preferințelor, cu cei mai mulți utilizatori, a devenit de mult un motor de căutare internațional iar acest aspect nu se va schimba prea curând!